Alexandru Ioan Cuza şi crearea României Moderne – aplicaţie software

 „Alexandru Ioan Cuza şi crearea României Moderne” este o aplicaţie software realizată în cadrul proiectului POSDRU/57/1.3/S/34533 „Profesorul – creator de soft educaţional” implementat de M.C.T.S. în parteneriat cu SIVECO România. Din cele 1568 de softuri educaţionale realizate în cadrul proiectului, această aplicaţie a fost una dintre cele 20 selectate şi prezentate la Conferinţa Naţională a proiectului de la Sinaia, din 23-26 august 2011. Conţinutul didactic se adresează disciplinei Istorie, clasa a VIII-a. A fost proiectat respectând programa școlară pentru disciplina Istorie în anul şcolar 2011-2012, succesiunea cadrelor, noţiunile cheie boldate şi hyperlink-urile, imaginile istorice, harta interactivă, „Sarcinile de lucru pentru elevi”, „Verificarea cunoştinţelor pentru elevi”, „Resursele educaţionale” şi „Evaluarea finală” contribuind, în mod real, la formarea competenţele specifice disciplinei.

Softul educaţional poate fi accesat la adresa: https://rosioru.ro/cuza/index.html

 1. Introducere

Se prezintă într-un mod interactiv tema Unirii Principatelor Române din 1859 şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza, pentru clasa a VIII-a. Prezentând conţinuturi esenţiale în cadrul unităţii de învăţare „Constituirea României Moderne”, softul educaţional ajută elevii în: rezolvarea unor situaţii-problemă prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la contextul intern şi internaţional al dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, stabilirea unor relaţii între marile reforme şi motivele detronării, analizarea acestora sau formularea unor opinii referitoare la perioada 1853-1866, pe baza surselor istorice. Întreaga aplicaţie se recomandă să fie utilizată ca auxiliar în actul predării şi nu intenţionează să elimine prezenţa cadrului didactic.

  1. Structura aplicaţiei

 Modalitatea de prezentare a conținuturilor didactice este sub forma unor cadre interactive, simple, accesibile şi unitare. Cadrul de debut („Acasă”) prezintă următoarele elemente: meniul interactiv în stânga, în centru o tablă neagră – ca suport virtual – pe care apar informaţii suplimentare, o imagine clasică care-l reprezintă pe Alexandru Ioan Cuza (pictura lui Carol Popp de Szathmary) şi trei „sfaturi” pentru elevi în partea de jos a cadrului „Acasă”. Meniul cuprinde următoarele link-uri corespunzătoare momentelor desfăşurării temei: „Contextul european (1848-1856)”, „Adunările ad-hoc (1857)”, „Conferinţa şi Convenţia de la Paris (1858)”, „Adunările elective (1859)”, „Domnia (1859-1866)”, „Abdicarea (1866)”. Fiecare moment-cadru se încheie cu „Sarcini de lucru pentru elevi” şi „Verificarea cunoştinţelor”. Meniul se continuă cu „Evaluare”, „Bibliografie”, „Resurse educaţionale” şi „Povestiri istorice”.

Figura 1. Interfaţa „Acasă”

  1. Prezentarea aplicaţiei

3.1. „Contextul european (1848-1856)”

Prezintă succint patru momente esenţiale care formează contextul internaţional ce a determinat unirea Principatelor Române şi anume: Convenţia de la Balta Liman, Mişcarea unionistă, Războiul Crimeii şi Congresul de pace de a Paris. Cuvintele scrise cu bold reprezintă noţiuni cheie ale momentului: „caimacami”, „mişcare unionistă”, „activitate în exil”, „asociaţii, publicaţii, memorii”, „Congresul de pace de la Paris (1856)”, „garanţia colectivă a celor şapte Mari Puteri”, „Sudul Basarabiei”, „Adunări ad-hoc”. Se trece cursorul peste ele, iar pe tablă apar explicaţiile suplimentare sau definiţii. La trecerea cursorului peste imaginea cupei omagiale apar detalii despre ea tot tabla neagră. Momentul-cadru se continuă cu „Sarcini de lucru pentru elevi” sub forma unor situaţii-problemă pe care profesorul le poate exploata în prezentarea unor evenimente, situaţii, fapte etc. care nu sunt menţionate expres în conţinutul didactic al softului considerând că se depășește cadrul programei şcolare şi timpul alocat temei (de exemplu tema contribuţiei Masoneriei în realizarea Unirii Principatelor).

Figura 2. Interfaţa „Contextul european (1848-1856)”

Cadrul se încheie cu „Verificarea cunoştinţelor” sub forma unui mini-test cu itemi de alegere duală (de tipul Adevărat / Fals). După bifarea tuturor răspunsurilor pe care elevul le consideră corecte, acesta are un buton de verificare, după apăsarea căruia îi apare următoarea situaţie statistică: număr de întrebări, răspunsuri corecte, incorecte, procentaj răspunsuri corecte, data testului (zi, lună, an), rezultat. Testul este anonim şi poate fi repetat. Prin această verificare se realizează un feed-back imediat atât pentru profesor care are o măsură imediată şi cuantificabilă a calităţii informaţiilor reţinute de elevi, cât şi pentru elevi care primesc instantaneu rezultatul muncii lor.

 3.1. „Adunările Ad-hoc (1857)”

Prezintă succint importanţa acestor adunări cu caracter reprezentativ şi consultativ, momentul falsificării alegerilor din Moldova, compromisul de la Osborn dintre împăratul Napoleon al III-lea şi regina Victoria precum şi conţinutul Rezoluţiilor adunărilor ad-hoc. Momentul-cadru este completat de următoarele imagini istorice: figurile împăratului Franţei şi reginei Angliei şi insigna de deputat în Adunarea ad-hoc. Termenii cheie din acest moment sunt: „ad-hoc”, „Osborn”, „rezoluţie”, „capitulaţii”, „prinţ străin”. Aceşti termeni, alături de „Sarcinile de lucru pentru elevi” contribuie la rezolvarea unor situaţii-problemă prin utilizarea surselor istorice. Finalul este marcat de acelaşi mini-test anonim, cu itemi de alegere duală de tipul Adevărat / Fals.

3.3. „Conferinţa şi Convenţia de la Paris (1858)”

Prezintă întâlnirea celor şapte Mari Puteri din 1858 pentru stabilirea viitoarei organizări a Principatelor Române şi conţinutul Convenţiei de la Paris care va avea timp de şase ani (1858-1864) statut de constituţie. Termenii-cheie explicaţi prin hyperlink-uri care apar pe tabla neagră sunt: „constituţie”, „Comisia Centrală de la Focşani”, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie”, „votul censitar”. Momentul-cadru se încheie cu „Sarcini de lucru pentru elevi” şi „Verificarea cunoştinţelor” sub forma mini-testului cu itemi de alegere duală.

3.4. „Adunările elective (1859)”

Prezintă modalitatea de realizare a Unirii Principatelor prin dubla alegere în funcţia de domn a lui Alexandru Ioan Cuza. Momentul-cadru are inserate trei „Izvoare istorice” care apar in extenso pe tablă. Se oferă cadrului didactic libertatea de a utiliza creativ aceste surse istorice în cadrul lecţiei. Momentul este completat de două imagini istorice: o pictură de epocă reprezentând momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domn şi drapelul Principatelor Unite. „Sarcinile de lucru” antrenează gândirea critică la elevi şi-i încurajează să formuleze opinii. Şi acest moment se încheie cu „Verificarea cunoştinţelor” prezentând acelaşi exemplu de test anonim cu itemi de alegere duală.

3.5. „Domnia”

Este cel mai consistent moment-cadru prezentând într-o manieră obiectivă şi sintetică domnia de şapte ani a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Vocabularul ascuns al momentului este reprezentat de următoarele hyperlink-uri: „recunoaşterea dublei alegeri”, „Marile Puteri”, „armata”, „primul guvern unic”, „legea secularizării averilor mănăstireşti”, „drapelul naţional”, „plebiscit”, „Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, „plebiscit”, „legea agrară”, „legea instrucţiunii publice”, „Codul civil”, „Codul penal”, „recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române”. Toate aceste noţiuni-cheie de istorie reprezintă fundamente pentru analizarea faptelor istorice specifice perioadei şi compararea informaţiilor din surse istorice diferite. Imaginile istorice care completează cadrul îi reprezintă pe: Ioan Emilian Florescu (primul ministru român al armatei), Barbu Catargiu (primul şef de guvern al Principatelor Unite) şi Mihail Kogălniceanu (primul ministru al Principatelor în timpul guvernării căreia se înfăptuiesc cele mai importante reforme). Harta prezintă la trecerea cursorului peste fiecare provincie istorică: denumirea provinciei şi statutul ei. „Sarcinile de lucru pentru elevi” sunt continuate şi cu „Sarcini suplimentare de lucru” datorită consistenţei informaţionale a momentului-cadru. Aceste contribuie la exersarea gândirii critice a elevilor, încurajarea formulării unor opinii dar şi la analizarea de fapte istorice. Cadrul se încheie cu „Verificarea cunoştinţelor” similară cu celelalte verificări, asigurând astfel feed-back-ul imediat.

3.6. „Abdicarea”

Descrie momentul de final al domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Hyperlink-urile care completează informaţiile sunt „monstruoasa coaliție”, „lovitura de stat” şi „locotenenţa domnească”. Imaginea emblemă a acestui moment este reprezentată de semnătura olografă a lui Alexandru Ioan Cuza. Prezintă în final „Sarcinile de lucru pentru elevi” şi „Verificarea cunoştinţelor”, raportate la conţinutul momentului, similare ca formă cu celelalte momente.

 3.7. „Evaluare”

 La sfârşitul parcurgerii tuturor conţinuturilor prezentate în cele şapte momente-cadru ale aplicaţiei elevii îşi verifică cunoștințele printr-un test de tip grilă, cu itemi de alegere multiplă. Elevul îşi înregistrează numele, prenumele şi clasa. După înregistrare elevii dau click pe butonul „ÎNCEPE”, deschizându-se un test te tip grilă, cu 40 de itemi cu alegere multiplă. Timpul de rezolvare recomandat este de 50 de minute. În funcţie de nivelul clasei intervalul poate fi micşorat. La finalizarea testului elevul apasă butonul „VERIFICARE” din dreapta-sus. Se deschide o fereastră nouă în care se găseşte: o casetă centralizatoare a răspunsurilor, numele şi prenumele elevului, clasa, itemii testului cu indicarea: răspunsului corect, răspunsului greşit, răspunsul dat de elev, durata testului, data şi rezultatul acestuia cu două zecimale. Spre deosebire de mini-testele anterioare, intermediare, acest test final nu mai poate fi repetat.

Figura 3. Interfaţa „Evaluare” după verificarea răspunsurilor

 3.8. „Bibliografie”

Prezintă o listă generală de cărţi istorice recomandate pentru cercetarea sau  aprofundarea conţinuturilor prezentate.

3.9. „Resurse educaţionale”

Sunt alcătuite din trei secţiuni prezentate într-un cadru: o schemă simplificată a lecţiilor în format pdf care poate să fie printată, o axă cronologică a principalelor evenimente istorice prezente în aplicaţie şi un link spre un film documentar (Youtube).

3.10. „Povestiri istorice”

Prezintă textele a două povestiri istorice clasice despre domnia lui Alexandru Ioan Cuza ale căror autor este Ion Creangă: „Moş Ion Roată şi Unirea”, „Moş Ion Roată şi Cuza Vodă”. Textele sunt completate de desenele originale ale ediţiei tipărite.

     4. Detalii tehnice

Aplicaţia software a fost realizată sub forma unui site, în HTML, CSS şi Java script.

     5. Plus-valoarea aplicaţiei

S-a constatat dificultatea realizării de soft-uri educaţionale pentru disciplina istorie atunci când conţinutul didactic nu este un război, o invazie, o modificare spectaculoasă de graniţă şi / sau statut, prezentări de arme etc., cu alte cuvinte atunci când conţinutul didactic prezintă evenimente mai puţin spectaculoase pentru elevi, precum conferinţe, tratate, măsuri legislative etc. Prezenta aplicaţie are meritul de a fi tratat tocmai un conţinut didactic dificil din punctul de vedere al creatorului de soft educaţional şi se doreşte un auxiliar al profesorului în timpul şi la sfârşitul lecţiei. Prezentarea software respectă programa şcolară pentru disciplina Istorie la nivel de gimnaziu, contribuie la formarea de competenţe specifice disciplinei, oferă profesorului şi elevilor o posibilă schemă a lecţiilor prin prezentările din momentele-cadru, prezintă un „vocabular ascuns” prin cele 38 de hyperlink-uri ale termenilor cheie scriși cu bold, înfăţişează o hartă interactivă situaţiei Principatelor Unite şi a teritoriilor româneşti din afara graniţelor, realizează o evaluare şi un feed-back continuu prin „Sarcinile de lucru” şi „Verificarea cunoştinţelor” cu itemi de alegere duală de la fiecare moment-cadru, realizează o evaluare finală prin testul final cu itemi de alegere multiplă, prezintă o posibilă listă de lucrări istorice care pot fi aprofundate în cadrul „Bibliografiei”, expune o cronologie a evenimentelor majore din cadrul aplicaţiei, include un film documentar (preluare Youtube), pune la dispoziţie o variantă de schemă a lecţiei în format pdf care poate fi printată şi se încheie cu două povestiri istorice clasice despre Domnul Cuza.

 

  1. Bibliografia

[1] Virgil Frunză, Teoria comunicării didactice, Ovidius University Press, Constanţa, 2003.

[2] Vasile Pascu, Istoria modernă a românilor 1821-1918, Editura „Clio Nova, Bucureşti, 1996.

[3] Delia Oprea (coord.), Profesorul creator de soft educaţional, suport de curs, f. e., Bucureşti, 2010.

 

Publicat în volumul colectiv „Lucrările Conferinţei Naţionale de Învăţământ Virtual” (CNIV), ediţia a IX-a, Bucureşti, Editura Universității din Bucureşti, 2011

error

Vă place acest site? Distribuiţi, vă rugăm :)

error: Content is protected !!