Cum predăm Patriotismul – aplicaţii nivel gimnazial

Articolul reprezintă un demers teoretic şi practic al predării unităţii de învăţare „Patriotismul” din programa disciplinei Cultură civică de clasa a VIII-a. Sunt prezentate sugestii metodice dar şi experienţe didactice proprii. Elementul de noutate îl reprezintă pledoaria pentru lecţia despre Patriotism cu invitat. Invitaţii pe care i-am avut de-a lungul anilor au fost, în special, studenţi din Republica Moldova care i-au făcut pe elevi să „vadă” România de dincolo de Prut.

Competenţele specifice pentru clasa a VIII-a la disciplina Cultură civică, aşa cum apar ele formulate în programa şcolară, referitoare la patriotism sunt următoarele:
1.2. Identificarea formelor de manifestare ale patriotismului
2.8. Caracterizarea patriotismului în condiţiile integrării europene
4.4. Argumentarea complexităţii identităţii unei persoane pe baza apartenenţei la diferite tipuri de comunitate.

Conform planificării anuale, unitatea de învăţare „Patriotismul” are alocată 5 ore de predare şi 1 oră de recapitulare şi evaluare sumativă. Conţinuturile pot fi formulate sub forma unor titluri de lecţii astfel: Ce este patriotismul?, Identitatea personală şi naţională, Patriotismul şi integrarea europeană, Alterări ale patriotismului, Patriotismul astăzi.

Introducerea în unitatea de învăţare „Patriotismul” se poate face cu definirea termenilor cheie: patrie şi patriotism. Elevii pot să definească ei însuşi aceşti termeni, cele mai reuşite definiţii putând fi scrise la tablă. Se explică elevilor că patria nu reprezintă numai un spaţiu geografic, ci se defineşte prin ansamblul evenimentelor culturale şi istorice. Se poate continua cu distribuirea unei fişe de lucru  care prezintă mai multe citate ale unor personalităţi pe care elevii le comentează sau chiar clasifică în ordinea preferinţelor.

Fişă de lucru (model)

Citiţi cu atenţie textele:
Patria este pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoşilor, sfânta cuminicătură a sufletelor calde adoraţie a acelora, care au fost şi nu mai sunt decât ţărână şi oase. (Barbu Ştefănescu Delavrancea)
Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor. (Tudor Vladimirescu)
Patria este un copil: dacă uiţi de ea, poate să plece de acasă. (Grigore Vieru)
Patria este acolo unde suntem iubiţi. (Mihail Lermontov)
O ţară nu este un simplu teritoriu; un anumit teritoriu este doar fundaţia sa. Ţara este ideea care se ridică pe acea fundaţie; este sentimentul de dragoste, simţul camaraderiei care îi uneşte pe fii acelui teritoriu. (Giuseppe Mazzini)

Sarcini de lucru:
• Explicaţi ce trăsătură / caracteristică a patriei apreciază autorul.
• Arătaţi care citat îl consideraţi cel mai potrivit pentru o definiţie a patriei şi a patriotismului.

O discuţie interesantă poate să plece de la explicarea şi a termenilor-cheie etnie şi  naţiune realizând o comparaţie utilizând diagrama Venn.
O dezbatere poate să fie lansată pornind de la întrebarea Crezi că eşti patriot? Elevii sunt solicitaţi să prezinte ce cred ei că înseamnă să fi patriot astăzi. Putem completa sau ordona toate afirmaţiile elevilor realizând un decalog după modelul de mai jos.

A fi patriot reprezintă:

1. Să vorbeşti corect limba maternă.
2. Să ai cunoştinţe temeinice de istorie naţională
3. Să ai cunoştinţe solide de geografie naţională
4. Să poţi recunoaşte reperele culturale ale naţiunii tale
5. Să respecţi şi să promovezi valorile naţionale autentice
6. Să promovezi tradiţiile şi obiceiurile naţionale
7. Să fi fidel ţării (art. 54 alin. 1 din Constituţie)
8. Să-ţi aperi patria (art. 55 din Constituţie)
9. Să-ţi achiţi contribuţiile financiare legale (art. 56 din Constituţie)
10. Să-ţi exerciţi drepturile şi libertăţile cu bună-credinţă, fără să încalci drepturile şi libertăţile celorlalţi (art. 57 din Constituţie)

Activităţi cu dimensiune practică şi utilizarea TIC pot fi: realizarea unei galerii foto cu personalităţi istorice şi culturale marcante, realizarea unei prezentării ppt despre caracteristicile geografice ale patriei, identificarea în mass-media on line de exemple de real şi fals patriotism etc.

Evaluarea unităţii de învăţare „Patriotismul” se poate face printr-un eseu (activitate individuală), un poster (activitate pe grupe), unei expoziții de desene, concurs de cunoştinţe.

Pledoarie pentru Lecţia de patriotism cu invitat

Când informaţiile şi puterea de convingere consideraţi că s-au epuizat în predarea patriotismului, sau pur şi simplu vreţi să schimbaţi ceva în stilul dvs. de predare,  puteţi apela la un invitat. În ultimii ani am avut ocazia să fac acest lucru invitând la ore studenţi din Republica Moldova. Am aniversat anii de la unirea Basarabiei în 1918 sau în acest an am comemorat 200 de ani de la raptul Imperiului rus din anul 1812.

În 25 martie 2008 la  Şcoala nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa a demarat un parteneriat educaţional cu Organizaţia Studenţilor Basarabeni din Constanţa. Denumirea proiectului dezvoltat în urma acestui parteneriat este ŢARA NOASTRĂ şi activitatea cu acelaşi titlu. Invitatatulactivităţii a fost vicepreşedintele OSB Anatol Tinica, student la Universitatea „Ovidius” Constanţa, masternd Istorie.

Reacţii din timpul activităţii…
…elevii au aflat, cu multă surprindere, că: unele personalităţi binecunoscute de ei s-au născut în Basarabia… („nivelul” cel mai mare de surprindere l-au „înregistrat” Stela Popescu şi Emil Constantinescu,că s-a scris cu grafie chirilică până în 1990, .că jocului „telefonul fără fir” din România i se spune „telefonul stricat” în Basarabia etc.

În 28 martie 2011 cu ocazia desfăşurării activităţii dedicate aniversării a 93 de ani de la unirea Basarabiei (27 martie 1918 – 27 martie 2011) l-am avut ca invitat la clasa a VIII-a C de la Şcoala nr. 29 „Mihai Viteazul” Constanţa  pe dl. Dumitru Croitori, din Republica Moldova, student la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice de la Universitatea „Ovidius” Constanţa. Elevii au primit fişe cu o scurtă cronologie a trecutului Basarabie şi hărţi din care rezultă evoluţia graniţei de est a statului român. Aceştia au adresat întrebări invitatului despre istoria şi tradiţiile de dincolo de Prut în cadrul unei adevărate dezbateri. În final elevii au  redactat, individual, o „Scrisoare pentru Basarabia”.

În 22 martie 2012 la Şcoala nr. 6 „Nicolae Titulescu” Constanţa am avut ca invitat la clasa a VIII-a A pe dra. Victoria Bocancia, studentă anul III la Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice, specializarea Relaţii Internaţionale şi Studii Europene de la Universitatea „Ovidius” Constanţa. Studenta invitată a făcut o interesantă comparaţie între România şi Basarabia pe baza unei fişe de lucru.

 

Articol publicat în revista „iTeach: Experienţe didactice” 23 iulie 2012