Calendarul evenimentelor istorice dintr-un an şcolar

Lucrarea prezintă principalele evenimente istorice cu caracter de permanenţă pe care un cadru didactic de specialitate ar trebui să le marcheze într-un an şcolar. Este completat de evenimentele aniversare/ comemorative din anul 2014: sfârşitul tragic al domnului Constantin Brâncoveanu şi centenarul declanşării Primului Război Mondial. Toate activităţile propuse pot face parte din Calendarul activităţilor extracurriculare de la nivelul Comisiei metodice „Om şi societate” sau de la nivelul Comisiei de educaţie permanentă.

Educaţia în spiritul cunoașterii şi respectării evenimentelor şi faptele înaintaşilor noştri revine indubitabil disciplinei Istorie. Acest tip de educaţie pe care-l putem numi şi educaţie patriotică debutează în clasa a IV-a.

Într-o paranteză, apreciez că schimbarea curriculum-ului la clasa a IV-a (prin O.M. nr. 3919/ 20.04.2005), prin introducerea unor teme de istorie universală alături de istoria românilor, adică predarea istoriei integrate, este nepotrivită pentru nivelul clasei a IV-a. Mai mult, programele şcolare de gimnaziu, clasele V-VI, nu reprezintă o continuare a ceea ce s-a predat în clasa a IV-a, ci o dublare a anumitor conținuturi.

Astfel, în argumentul programei de istorie la clasa a IV-a se spune: „Programa propune ca scop al studierii istoriei în clasa a IV-a familiarizarea elevilor cu teme referitoare la trecutul mai apropiat sau mai îndepărtat al localităţii natale, al României şi al Europei, utilizând mijloace adecvate vârstei acestora”.

În argumentul de la programele de gimnaziu (aprobate prin O.M. nr. 4857 / 31.08.2009) se prevede: „În clasele a V-a – a VII-a programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu evoluţia omenirii începând din Preistorie şi ajungând în contemporaneitate. Programele şcolare pentru clasele a V-a – a VI-a abordează teme referitoare la importanţa oamenilor şi a mediului înconjurător în apariţia şi în evoluţia unor civilizaţii din întreaga lume, în Antichitate şi în Evul Mediu, în timp ce programa şcolară pentru clasa a VII-a prezintă faptele istorice, considerate relevante pentru epoca modernă şi cea contemporană”. Şi ceea ce m-a intrigat este următorul pasaj în care se arată că: „Prin disciplina Istorie, în gimnaziu, se continuă şi se aprofundează demersul iniţiat în învăţământul primar, în ceea ce priveşte formarea unui cetăţean creativ, cu abilităţi de comunicare socială, verbală şi nonverbală, având un set de valori care să-i orienteze activitatea şi care să coreleze evenimente din trecut cu realităţile prezentului, pentru a contribui, în mod direct, la proiectarea unui viitor favorabil lui şi societăţii în care trăieşte”.

Concluzionând, era mai firesc păstrarea la clasa a IV-a a curriculum-ului istoric logic şi mai ales cronologic el evenimentelor şi faptelor din Istoria românilor, iar conţinuturile referitoare la istoria Europei puteau fi integrate / dezvoltate într-un CDŞ naţional care să se alinieze Recomandării nr. 15 / 2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI şi Memorandumului pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană. În plus introducerea unui „profil de formare european” structurat pe cele opt domenii de competenţe-cheie la gimnaziu începând cu anul şcolar 2009-2010 s-a făcut fără nicio pregătire / formare prealabilă a cadrelor didactice, ceea ce a condus la aplicarea noilor programe „după ureche” (mulţi colegi au înţeles simplist că formularea obiectivelor operaţionale nu se mai face folosind conjunctivul – să localizeze pe harta istorică cel puţin două bătălii purtate de… – ci utilizarea infinitivului lung – localizarea pe harta istorică…).

Semestrul I
9 octombrie: Ziua Naţională a Holocaustului (9 octombrie 1941)
14 noiembrie: Unirea Dobrogei la România (Ziua Dobrogei – 14 noiembrie 1878)
1 Decembrie: Ziua Naţională a României (1 Decembrie 1918)
24 ianuarie: Aniversarea Micii Uniri (Unirea Principatelor Române sub domnia Al. I. Cuza – 1859)

Semestrul al II-lea
27 martie: aniversarea unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918)
9 mai:  Ziua Independenţei României (9 mai 1877); Ziua Victoriei împotriva fascismului (9 mai 1945); Ziua Europei (9 mai 1950)
Iunie: Ziua Eroilor (dată fluctuantă în funcție de Sfintele Paşti în Calendarul creștin-ortodox: la 50 de zile de la Învierea Domnului)

În ceea ce priveşte sugestiile de activităţi care pot fi realizate de către profesorul de istorie şi care pot face parte din Calendarul activităţilor extracurriculare de la nivelul Comisiei metodice „Om şi societate” aceste sunt:

• vizionare film (de ex. filmul didactic destinat profesorilor din România „Reîntoarcerea la viaţă” realizat de Institutul pentru Studierea Holocaustului „Yad Vashem” din Israel);
• participarea elevilor de clasa a VII-a la concursul național organizat de MEN „memoria Holocaustului”;
• organizarea unei expoziţii-concurs de postere dedicate Dobrogei care poate fi intitulată „Trecutul locurilor de lângă noi” (1);
• serbare/ spectacol dedicat Zile Naţionale (cântece, poezii, concurs de cunoştinţe); participanţii se îmbracă în costume naţionale şi poartă în piept cocarde tricolore;
• montarea unei scenete de teatru: „Moş Ion Roată şi Unirea”, organizarea unei competiţii de şah sub numele „Cupa Unirii la Şah” (2) sau utilizarea softului educaţional „Alexandru Ioan Cuza şi crearea României moderne” la adresa https://rosioru.ro/cuza/index.html
• lecţie de istorie cu invitat: de exemplu studenţi basarabeni care urmează cursurile diverselor facultăţi din centrele universitare din ţară; cel mai uşor este apelarea la OSB – Organizația Studenţilor Basarabeni din oraşul dvs. dacă există;
• reconstituirea bătăliei de la Plevna pe baza izvoarelor istorice; compararea Declaraţiei de independenţă a României cu alte declaraţii similare studiate la istorie;
• implicarea elevilor în proiectul Reprezentanţei Comisiei Europene în România numit „Europa, casa noastră”;
• participarea la depunerea de coroane de flori la monumentele din oraş sau participarea la acţiunile înținate de ONCE – Organizaţia Naţională a Cultului Eroilor.

La aceste evenimente istorice în fiecare an se adaugă aniversări/ comemorări distincte. Astfel în anul 2014 avem două comemorări importante, una pe plan naţional, cealaltă în plan internaţional.

Prima se referă la comemorarea a 300 de ani de la sfârşitul tragic al domnului Constantin Brâncoveanu (1688-1714). Izvoarele istorice menţionează faptul că domnul împreună cu cei patru fii şi cu ginerele Ianache Văcărescu au fost duşi la Constantinopol în Vinerea Mare a anului 1714. Exact la urcarea în căruţa spre drumul morţii domnul ar fi rostit către finul şi deja urmaşul său la tron Ştefan Cantacuzino: Finule Ştefan dacă aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru păcatele mele, facă-se voia lui. Dacă însă sunt fructul răutăţii omeneşti, pentru pieirea mea, Dumnezeu să ierte pe duşmanii mei, dar păzească-se de mâna teribilă şi răsbunătoare a judecăţii divine (3). Prizonieratul lui Vodă Brâncoveanu şi al celor cinci durează până în vară, timp în care turcii, amăgindu-l crunt, l-au făcut să scoată mai multe pungi cu galbeni. A fost executat prin decapitare în prezenţa sultanului Ahmed al III-lea, în ziua când împlinea 60 de ani, în 15 august 1714. Maria del Chiaro nota: „Când Brâncoveanu îi văzu că se apropie cu sabia în mână, făcu o scurtă rugăciune, şi se adresă fiilor săi cu următoarele cuvinte: fii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume; cel puţin să salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru. Primul decapitat fu Văcărescu, apoi prinţişorul cel mic Mateiaş, şi al treilea fiu Răducanu (care urma să facă nunta, după învoirea Vizirului), după care fură decapitaţi Ştefăniţă şi Constantin, cel mai mare, iar la urmă, nenorocitul Voevod, părintele lor, care a fost spectator la această cruzime şi barbarie” (4).

Sinodul Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în 19‐20 iunie 1992, ca ei să fie înscrişi în calendarul Bisericii în rândul Sfinţilor Martiri, cu data de prăznuire în ziua de 16 august. Mai mult anul 2014 a fost proclamat An omagial euharistic şi An comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni. La nivel naţional s-au organizat diverse simpozioane, conferinţe, concursuri etc. care să marcheze acest eveniment istoric, de exemplu Conferinţa internaţională „Constantin Brâncoveanu în istoria şi cultura română” organizată de Colegiul „Spiru Haret” Ploieşti în parteneriat cu ISJ Prahova, CCD Ploieşti, Liceul „Spiru Haret” din Chişinău ş.a.

Referitor la comemorarea a 100 de ani de la debutul Primului Război Mondial am remarcat iniţiativa la nivel european materializată într-un site: http://www.europeana1914-1918.eu/ro. Această iniţiativă şi-a propus să colecteze și să publice pe internet amintiri de familie și povești personale de război, pentru a ajuta generațiile viitoare să înțeleagă mai bine impactul acestui eveniment asupra oamenilor obișnuiți de pe continentul nostru. Astfel, proiectul intitulat Europeana 1914-1918 a adunat peste 56.000 de fotografii reprezentând obiecte, scrisori și jurnale scanate din perioada Primului Război Mondial (5).

Această sugestie de Calendar al evenimentelor istorice şi activităţile propuse nu sunt limitative pentru profesorul de istorie. Apreciez însă că pentru eficienţa actului didactic (predarea materiei în mod integral şi realizarea unei evaluări eficiente) aceste activităţi sunt optime într-o frecvenţă de una pe lună.

Note:

1) „Trecutul locurilor de lângă noi” este denumirea unui proiect educațional iniţiat de Colegiul Comercial „Carol I” din Constanţa, coordonat de profesorul de istorie Ioana Prahoveanu

2) „Cupa Unirii la Şah” este o activitate din cadrul unui proiect educaţional regional (CAER 24337/1/07.03.2014, nr. 380), aflat în anul şcolar 2013-2014 la ediţia a IX-a, organizat de Şcoala Gimnazială nr. 29 „Mihai Viteazul” din Constanţa şi coordonat de prof. înv. primar Renata Rădulescu.

3) http://cimec.ro/Carte/delchiaro/index.html (capitolul VII Capetele de acuzare trimise Porţii Otomane contra Principelui Brâncoveanu)

4) http://cimec.ro/Carte/delchiaro/index.html (capitolul XI Decapitarea principelui Brâncoveanu şi a celor patru fii ai săi)

5) http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/proiectul-europeana-1914-1918

 

Articol publicat în revista „iTeach: Experienţe didactice” la 2 august 2014