Dezbaterea folosită ca metodă de învăţare în învăţământul gimnazial

Disciplinele cuprinse în aria curriculară „Om şi societate” sunt discipline pentru care comunicarea didactică cuprinde multe conţinuturi raportate la unitatea de timp. Ele sunt în corelaţie cu specificul unor metode de învăţământ, mai ales metode de comunicare orale, precum: expunerea, demonstraţia şi conversaţia euristică. Pentru a contracara principalelor dezavantaje care apar în timpul activităţii didactice atunci când se realizează comunicarea verticală şi comunicarea orizontală, cadrul didactic trebuie să ofere informaţii interesante, relevante, consistente elevilor în acelaşi timp cu menţinerea unui feed-back eficient. Tema aleasă combină creativ metodele de comunicare orală (metoda discuţiilor şi metoda dezbaterilor), metodele de explorare a realităţii (metoda studiului de caz) şi metodele de învăţare prin acţiunea practică (metoda jocurilor = metoda ludică sau învăţarea prin joc.

Disciplinele cuprinse în aria curriculară „Om şi societate” sunt discipline  pentru care comunicarea didactică cuprinde multe conţinuturi raportate la unitatea de timp. Ele sunt în corelaţie cu specificul unor metode de învăţământ,  mai ales metode de comunicare orale, precum: expunerea, demonstraţia şi conversaţia euristică. Pentru a contracara principalelor dezavantaje care apar în timpul activităţii didactice atunci când se realizează comunicarea verticală şi comunicarea orizontală, cadrul didactic trebuie să ofere informaţii interesante, relevante, consistente elevilor în acelaşi timp cu menţinerea unui feed-back eficient (1)

Tema aleasă combină creativ metodele de comunicare orală (metoda discuţiilor şi metoda dezbaterilor(2), metodele de explorare a realităţii (metoda studiului de caz (3) şi metodele de învăţare prin acţiunea practică (metoda jocurilor = metoda ludică sau învăţarea prin joc(4).

Referitor la tema studiului de caz ales (Anul european al cetăţenilor, anul 2013) acesta se încadrează cazul descriptiv(5) , având în vedere că se prezintă motivaţia alegerii temei acestui an european, se compară principalele drepturi ale cetăţenilor înscrise în cele două acte fundamentale ale statului român (Constituţia) şi U.E. (Carta drepturilor fundamentale a U.E.), se rezolvă un rebus, se realizeze o dezbatere privind importanţa / relevanţa drepturilor, se lucrează activităţile didactice cuprinse pe un site creat de la iniţiativa comisiei Europene şi dedicat copiilor din U.E. pentru cunoaşterea drepturilor cetăţenilor europeni.

Prezentăm două activităţii practice: „Drepturile mele” şi „Colţul copiilor”, numărul minim de ore recomandate pentru implementare este de 2 ore, cu posibilitate de extensie până la 4 ore. Precizăm că aceste activităţi au fost aplicate la clase mai întâi în cadrul programului naţional „Să ştii mai multe, să fii mai bun!” şi apoi disemninate în cadrul sesiunii de comunicări metodico-ştiinţifice Colocvii didactice din Constanţa. Disciplinele unde se pot aplica sunt: Cultură civică şi Dirigenţie pentru nivel gimnazial.

Studiu de caz: Anul european al cetăţenilor

Motivația alegerii temei: În fiecare an Comisia Europeană lansează la începutul lunii ianuarie 2013 „Anul European al Cetățenilor”, un an care este dedicat nouă  și drepturilor noastre.  Acest An European coincide cu un moment de răscruce al procesului de integrare europeană: în 2013 se împlinesc 20 de ani de la introducerea, în 1993, prin Tratatul de la Maastricht, a cetățeniei europene și mai rămâne un an până la desfășurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Activitatea 1: Drepturile mele
Scop: identificarea principalelor drepturi, libertăţi şi îndatoriri fundamentale înscrise în Constituţia României, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale a UE
Obiective: La sfârşitul activităţii didactice elevii urmează să realizeze: compararea drepturilor naţionale cu drepturile europene (stabilirea de asemănări şi deosebiri folosind diagrama Venn); ierarhizarea acestor drepturi,  în urma unei dezbateri
Resurse materiale: Constituţia României (capitolul II), Carta drepturilor fundamentale a UE (capitolul V)
Loc de desfăşurare: sala de clasă / laboratorul de informatică pentru acces la Internet
Organizarea activităţii: individual, frontal, pe grupe
Desfăşurarea activităţii: profesorul distribuie elevilor fişe cu principalele drepturi extrase din textul Constituţiei capitolul II şi cu textul Cartei drepturilor fundamentale a U.E. Fişa poate avea următorul format, în oglindă, pentru ușurarea acţiunii de comparare. Elevii identifică drepturile comune şi notează în caseta mediană corespondența acestora .Elevii fac constatări, emit aprecieri. Folosind diagrama Venn elevii realizează o comparare grafică a celor două documente fundamentale privind drepturile cetăţenilor având în vedere următoarele direcţii de lucru: enumerarea drepturilor prevăzute în Constituţia României şi în Carta drepturilor fundamentale a U.E., identificarea drepturilor comune din cele două documente oficiale şi enunţarea de opinii privind importanţa / relevanţa drepturilor identificate.
Extensie: pentru fixarea cunoştinţelor dobândite elevii pot fii antrenaţi într-un mini-concurs de tip REBUS, în mod individual sau pe grupe de câte 2-3 elevi. Câştigă elevul / grupa care identifică cel mai mare număr de drepturi în intervalul indicat (de ex. 5 minute).

Activitatea 2: „Colţul copiilor”
Scop: prezentarea, într-o manieră oportună şi atractivă, a site-ului Uniunii Europene despre drepturile copiilor şi destinat copiilor şi adolescenţilor.
Obiective La sfârşitul activităţii didactice elevii urmează să realizeze: familiarizarea cu site-ul oficial al U.E. destinat drepturilor copiilor şi adolescenţilor; însuşirea, prin jocuri şi quiz-uri, a principalelor drepturi  ale copiilor şi adolescenţilor
Resurse web: http://europa.eu/kids-corner/index_ro.htm
Loc de desfăşurare:  laboratorul de informatică pentru acces la Internet
Organizarea activităţii: individual, frontal
Desfăşurarea activităţii: profesorul permite aproximativ 5-7 minute elevilor pentru a naviga pe site pentru familiarizare. Elevii descoperă secțiunile: Spune-ţi părerea, Drepturile de fiecare zi, Copii în pericol, Online, Drepturile speciale, Ce este un copil, Şcoala, şi Familia. Fiind o activitate care se desfăşoară în laboratorul de informatică este necesar un ecran cu videoproiector pentru ca profesorul să facă o prezentare uniformă, oferind explicaţii. Evident că profesorul a navigat în prealabil pe site-ul sursă şi nu face acest lucru prima data cu elevii în clasă. Având în vedere că sunt 8 secţiuni şi fiecare dintre ele are 2-3 sub-meniuri se pot alege maxim două secţiuni per ora didactică pentru navigare / testare / jocuri educative.

Referințe:

(1) Frunză Virgil, Teoria comunicării didactice, Ovidius University Press, Constanţa, 2003, p. 145
(2) Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Polirom, Iaşi, 2006, pp. 145-151
(3) Ibidem, pp. 232-239
(4) Ibidem, pp. 262-271
(5) Peretti de Andre, Legran Jean-Andre, Boniface Jean, Tehnici de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2006, pp. 365-368

Bibliografie:

 

Articol publicat în revista” iTeach: Experienţe didactice” la 1 februarie 2014

error

Vă place acest site? Distribuiţi, vă rugăm :)

error: Content is protected !!