Comunicarea cu părinţii
Între teorie şi practică este o mare distanţă în cea ce priveşte comunicarea cu părinţii… În sarcina noastră „cade” abilitatea şi perseverenţa în eficientizarea comunicării cu părinţii. Ne considerăm norocoşi dacă în părinte identificăm un adevărat partener de discuţie care doreşte binele propriului copil, şi nu un adversar. De-a lungul activităţii am identificat mai multe „tipuri” de părinţi cu care am relaţionat:
- Tipul prietenos, amabil, educat, deschis, rezonabil… faţă de orice situaţie, părintele care te sprijină, care mediază împreună cu tine, care se interesează constant de situaţia la învăţătură şi disciplină a copilului, care vine constant la şedinţele pe care le organizezi… „părintele ideal”;
- Tipul critic, distant, nemulţumit… faţă de propriul copil, faţă de colegii copilului, faţă de şcoală şi de profesori… „părintele contra”;
- Tipul blazat, resemnat, pesimist… care spune „Nu ştiu ce să-i mai fac!”, „Am încercat orice!”… „părintele învins”;
- Tipul persuasiv, linguşitor, insinuant… care face eforturi de a câştiga bunăvoinţa dirigintelui sau profesorilor, bunăvoinţă care să se răsfrângă, eventual, şi asupra copilului… „părintele lipicios”;
- Tipul ocupat… cu serviciul care neglijează copilul şi pe care îl „scapă din mână”… nu-şi găseşte timp niciodată să şi-l petreacă împreună cu copilul, pune mereu serviciul în faţa copilului… îşi suplineşte absenţa prin achiziţionarea de gadgeturi, haine etc. … „părintele carierist”;
- Tipul perfecţionist, exigent şi competitiv…. care pune presiune pe copil pentru a obţine rezultate excepţionale şi pe care-l înscrie la nenumărate concursuri şi olimpiade… „părintele… trebuie să fii cel mai bun”;
- Tipul protecţionist, obtuz, suficient, superior… care crede numai varianta copilului, care vede numai conspiraţii împotriva lui şi nu poate accepta că şi „odorul” greşeşte… „părintele care ştie mai bine decât oricine”;
- Tipul dezinteresat, indiferent, distant… este ca un zid care te aude şi nu reacţionează… de obicei cu probleme de comunicare în propria familie … „părintele rece”.
Cu siguranţă există şi alte tipuri de părinţi şi sunt convinsă că mulţi dintre colegii mei pot completa / modifica această tipologie a părinţilor, pe baza propriilor lor experienţe.
Sfaturi pentru tinerii colegi stagiari… şi nu numai:
- Identificaţi pe cât posibil tipul de părinţi cu care trebuie să comunicaţi;
- Încercaţi să găsiţi puncte comune în comunicare;
- Fiţi întotdeauna politicos şi rezonabil în discuţiile cu părinţii;
- Păstraţi-vă consecvenţa în ceea ce solicitaţi… un profesor care-şi schimbă des părerea / atitudinea nu este credibil;
- Respectaţi-vă timpul liber – nu trebuie să vorbiţi la telefon oricând doreşte părintele: există oră de consultaţii şi SMS-uri;
- Să aveţi o ţinută impecabilă în faţa părinţilor… de la îmbrăcăminte, la ton şi mimică;
- Nu ezitaţi să cereţi sfatul colegilor de cancelarie.