Roşioru.ro

Rezolvarea Testului 20 pentru examenul naţional de bacalaureat la Istorie

Absolvenţilor de liceu care se pregătesc să susţină bacul la istorie le oferim un model de rezolvare integrală pentru ultimul test de antrenament postat de Ministerul Educație şi Cercetării, testul 20.  

Toate subiectele sunt rezolvate într-un tabel în care sunt menţionate: cerinţele, modelul de rezolvare propus, punctajul şi explicaţii pe baza baremului de evaluare şi notare.

Testul 20

*dacă utilizezi smartphone, pentru o vizualizare adecvată, descarcă rezolvarea pdf.

*Test 20 subiecte şi barem

Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Cerinţa Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
1.Numiţi documentul internaţional din 1856, precizat în sursa A. Tratatul de la Paris 2 puncte Dacă formulaţi răspunsul într-un enunţ, primiți exact acelaşi număr de puncte: Documentul internaţional din 1856, precizat în sursa A este „Tratatul de la Paris”.
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la clauzele Tratatului din 1878. României „îi era recunoscută independenţa”. 2 puncte Puteţi să formulaţi răspunsul într-un enunţ (prin reformularea informaţiei din textul sursă), puteţi să citaţi (să scrieţi răspunsul extras din text cu ghilimele).
3. Menţionaţi două spaţii istorice la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. Sursa A: România, Bucureşti

Sursa B: România, Bucureşti

6 puncte Atenţie sporită! Este o cerinţă foarte uşoară, dar la care se greşeşte nepermis de mult deoarece, de obicei, cerinţa nu este citită cu atenţie.

Dacă cerinţa este de „menţionare” a unui spaţiu istoric „atât în… cât şi în” este necesar să identificaţi spaţiile istorice care se repetă în cele două surse.

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că armata română a participat la lupta de la Plevna. B 3 puncte Sugestie de rezolvare facilă!

Litera de la răspunsul ex. 4 este cealaltă faţă de litera care face obiectul ex. 5. Oricum voi vă asiguraţi că răspunsul corect se regăseşte în textul indicat!

5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). Cauză: „întrucât puterile continuau să considere ţara un teritoriu dependent de Imperiul Otoman şi considerau «Chestiunea românească» drept o problemă minoră”

Efect: „Nimeni nu i-a invitat pe români”

7 puncte Sugestii!

Pentru o rezolvare corectă, identificaţi în textul sursă conectori de cauzalitate: întrucât, aşadar, din cauza, deoarece, pentru că, pentru a, prin urmare etc.

Citiţi cu atenţie! Toate textele suport oferă cel puţin patru informaţii aflate în relaţie cauză-efect. De ex. puteţi să identificaţi şi alt răspuns corect:

Cauză: „Pentru a para amestecul Puterilor în treburile interne”

Efect: „Sultanul promulgase, la 23 decembrie 1876, o «reformă a Constituţiei»”.

 

6. Prezentaţi două fapte istorice desfăşurate în spaţiul românesc, în perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român. Un fapt istoric desfăşurat în spaţiul românesc, în perioada 1848-1857, care a contribuit la formarea statului român a fost elaborarea Proclamaţiei de la Islaz.

Acest act a reprezentat documentul programatic al revoluţionarilor de la 1848 din Ţara Românească fiind redactat de Ion Heliade Rădulescu.

Documentul cuprindea prevederi importante pentru modernizarea statului ca: domn responsabil ales pe 5 ani, emanciparea mânăstirilor închinate, emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea prin despăgubire, instrucțiune egală şi întreagă pentru toţi românii etc..

Un alt fapt istoric  desfăşurat în spaţiul românesc, în perioada 1848-1857, care a contribuit la formarea statului român a fost elaborarea Rezoluţiilor în Adunările ad-hoc.

Conform prevederilor Tratatului de pace de la Paris (1856) în Moldova şi Ţara Românească au fost organizate,în 1857, aceste adunări ad-hoc prin care românii au fost consultaţi în privinţa unirii. Adunările s-au încheiat cu adoptarea unor rezoluţii care au avut un conţinut asemănător cerând: unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un stat sub numele de „România”, încredinţarea conducerii noului stat unui prinţ străin dintr-o familie domnitoare a Europei ai cărui urmaşi să fie crescuţi în religia ţării, neutralitatea teritoriului şi respectarea autonomiei conform vechilor capitulații încheiate cu Poarta.

6 puncte Primiţi 1 punct dacă menţionaţi un fapt istoric, adică adoptarea „Proclamaţiei de la Islaz”.

 

 

Primiţi alte 2 puncte dacă faceţi o scurtă expunere în care precizaţi două informaţii referitoare la Proclamaţia de la Islaz.

 

 

 

 

 

 

Primiţi 1 punct dacă menţionaţi un fapt istoric, adică adoptarea Rezoluţiilor Adunărilor ad-hoc.

 

Primiţi alte 2 puncte dacă faceţi o scurtă expunere în care precizaţi două informaţii referitoare la Rezoluţiilor Adunărilor ad-hoc.

 

 

*am prezentat mai mult de două informaţii la fiecare dintre cele două fapte menţionate pentru a vă oferi posibilitatea de a reţine ceea ce vi se pare mai uşor;

*ca să realizaţi „prezentarea unui fapt istoric” trebui să aveţi în vedere care rezolvarea voastră să răspundă la  cel puţin 3 dintre următoarele întrebări: unde?, când? cum? cine? ce? Despre cine? de ce? pentru cine? din ce cauză? care? ce fel de?cui? etc.

 

7. Menţionaţi o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în timpul lui Al. I. Cuza (1859-1866). Au contribuit la modernizarea societăţii româneşti.

 

 

4 puncte Sugestie de rezolvare pentru a „vedea” asemănarea este să scrieţi pe foaia de examen cele  două măsuri adoptate în plan intern, pe timpul lui Al. I. Cuza şi apoi să realizaţi asemănarea care rezultă., de ex.: legea instrucţiunii publice prin care învăţământul primar devine obligatoriu şi gratuit, respectiv legea rurală prin care se desfiinţează claca şi se împroprietăresc cu despăgubire ţăranii în funcţie de nr. de vite pe care-l aveau. Asemănarea între aceste două măsuri adoptate pe plan intern este că au contribuit la modernizarea societății româneşti.

 

 

Descarcă rezolvarea Testului 20 în format pdf.

Subiectul al II-lea

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

Pornind de la aceste sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 

Cerinţa Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
1.Numiţi domnitorul Moldovei precizat în sursa dată. Ştefan cel Mare 2 puncte Dacă formulaţi răspunsul într-un enunţ, primiți exact acelaşi număr de puncte:  De ex.:  Domnitorul Moldovei precizat în sursa dată  este  „Ştefan cel Mare”
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. XV 2 puncte Dacă formulaţi răspunsul într-un enunţ, primiți exact acelaşi număr de puncte.  De ex.:  Secolul la care se referă sursa dată este secolul al XV-lea.
3. Menţionaţi lupta din 1476 şi o acţiune desfăşurată de otomani în contextul acestei acţiuni militare, la care se referă sursa dată. Războieni

„Mehmet II însuşi pătrunde în Moldova şi-l înfrânge pe Ştefan cel [Mare] la Războieni (26 iulie)”.

 

6 puncte Primiţi 3 puncte pentru numele luptei din 1476.

 

Primiţi 3 puncte pentru acţiunea desfăşurată de otomani pe care o puteţi scrie cu cuvintele voastre sau puteţi să daţi citat (să selectaţi cu ghilimele din text).

 

Primiţi exact acelaşi număr de puncte şi dacă formulaţi răspunsul într-un enunţ.

4. menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la tătari. „În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Imperiului otoman”.

„În vara lui 1476, cei care atacă primii pe Ştefan cel mare sunt tătarii”.

6 puncte Primiţi câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele două  informaţii referitoare la tătari.

Răspunsul puteţi să-l scrieți într-un enunţ sau puteţi să redaţi informaţia cu cuvintele voastre. De ex.: O primă informație referitoare la tătari este că au fost cuceriţi de turci în anul 1475. SAU  O primă informație referitoare la tătari este că „În iulie 1475, flota otomană cucereşte Caffa şi aduce hanatul tătar al Crimeii sub directa subordonare a Imperiului otoman”

5. Formulaţi, pe za sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele din perioada 1484-1487, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. Un punct de vedere referitor la evenimentele din perioada 1484-1487 este că Imperiul otoman a continuat politica de expansiune teritorială şi de impunere a controlului economic asupra teritoriului Moldovei.

Prima informaţie selectată din text care îmi susţine punctul de vedere este ocuparea a două cetăţi: „O nouă invazie a turcilor în Moldova, în 1484, se încheie cu ocuparea cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, de la Marea Neagră…”.

A doua informaţie selectată din text care îmi susţine punctul de vedere formulat este impunerea plăţii tributului: „Din 1487, Moldova reîncepe să plătească tribut Porţii Otomane…”.

În concluzie, cele două informații selectate din text îmi susţin punctul de vedere conform căruia teritoriul Moldovei a făcut obiectul exercitării dominaţiei otomane, atât teritorial cât şi economic.

10 puncte Pentru formularea punctului de vedere primiţi 4 puncte.

 

 

Susţinerea punctului de vedere printr-o informaţie selectată din text (adică daţi citat) vă aduce 3 puncte.

 

Susţinerea punctului de vedere prin scrierea unei a doua informaţii selectate din text vă mai aduce 3 puncte.

 

NU primiţi puncte dacă scrieţi doar informaţiile din text (citatele) fără să scrieţi şi punctul de vedere!

 

 

*pentru concluzie nu se acordă punctaj.

*apreciez că orice punct de vedere ar trebui să se încheie cu o concluzie mai ales că la subiectul al III-lea (la eseu) liniuţa 4 (referitoare la formularea unui punctul de vedere) are punctaj prevăzut în barem pentru utilizarea conectorilor de care exprimă cauzalitatea şi concluzia (aşadar, astfel etc.) punctului de vedere.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea şi prin acţiuni desfăşurate în plan intern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). Un fapt istoric relevant conform căruia constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-lea şi prin acţiuni desfăşurate în plan intern a fost întemeierea Mitropoliei Moldovei de către Petru I Muşat.

Sediul Mitropoliei a fost la Suceava la fel ca şi capitala Moldovei. Deoarece capul oficial al întregii Biserici ortodoxe era Patriarhul de la Constantinopol şi Mitropolia Sucevei s-a subordonat acestuia de-a lungul întregului Ev Mediu.

Prin urmare, o acţiune desfăşurată pe plan intern în secolul al XIV-lea care a contribuit la constituirea statului medieval Moldova  a fost întemeierea Mitropoliei Moldovei.

 

4 puncte  Precizarea unui fapt istoric relevant din secolul al XIV-lea, pe plan intern, referitor la constituirea Moldovei fără să scrieţi două informaţii referitoare la acest fapt şi fără să  utilizaţi conectorii care exprimă cauzalitatea şi concluzia NU VĂ ADUCE PUNCTAJ.

 

Subiectul al III-lea

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia statului român în secolul al XX-lea, având în vedere:

 

Structura Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
Introducere În secolul al XX-lea statul român a avut o evoluţie spectaculoasă trecând de la o organizare democratică, la una autoritară şi apoi totalitară, pentru a reveni la democraţie spre finalul secolului. dacă există toate elementele: introducere – cuprins – încheiere
Cuprins

 

Liniuţa 1

 

prezentarea unui principiu politic consacrat prin Constituţia din 1923

După Marea Unire din anul 1918 şi întregirea satului român a fost necesară reflectarea noilor realităţi teritoriale, politice şi sociale, într-o lege fundamentală care să fie în concordanţă cu transformările realizate. Aşadar a fost elaborată şi adoptată Constituţia din 1923, având drept model pe cea din 1866.

Un principiu politic important consacrat de Constituţia din 1923 a fost principul separației puterilor în stat. Astfel acest lucru a însemnat că puterea executivă era exercitată de rege şi de guvern. Regele avea mai multe prerogative, de exemplu: dreptul de a bate monedă, de a declara război, de a încheia tratate şi convenţii, de a promulga legile, putea să numească şi să revoce miniştri etc.. Guvernul are misiunea de a pune în aplicare legile. De aceea, putem afirma, că puterea executivă a fost exercitată de rege şi guvern. Puterea legislativă era exercitată de un Parlament bicameral, deoarece era alcătuit din Adunarea Deputaţilor şi Senat. Membrii acestora erau aleşi prin vot universal. Avea misiunea de a vota legi şi de a adopta rezoluţii, acorda sau retrăgea încrederea sa guvernului. Puterea judecătorească era exercitată de către instanţele judecătoreşti. Toate hotărârile judecătoreşti se pronunţau în numele regelui. Aşadar aplicarea principiul separaţiei puterilor în stat prevăzut în Constituţia din 1923, alături şi de alte principii, a conferit statului român un caracter democratic în intervalul de aplicare al acesteia: 1923-1938 şi 1944-1947.

2 puncte

 

 

 

3 puncte

Pentru precizarea oricărui principiu politic consacrat de Constituţia din 1923

 

 

Pentru prezentarea principiului menţionat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informaţii referitoare la principiu şi se utilizează relaţia cauză – efect.

Liniuţa 2

 

Precizarea legii fundamentale adoptate în România, în deceniul patru al secolului al XX-lea şi menţionarea a două prevederi ale acesteia.

 

Caracterul democratic al statului român s-a schimbat o dată cu adoptarea, în deceniul al patrulea al secolului al XX-lea, a Constituţiei din 1938, din timpul domniei regelui Carol al II-lea.

O prevedere a Constituţiei din 1938 a fost că regele exercita puterea executivă prin intermediul guvernului pe care-l putea numi şi revoca, în acelaşi timp cu puterea legislativă prin intermediul Parlamentului bicameral putând să numească jumătate dintre membrii Senatului. În consecinţă regele a primit sporite care au consacrat principiul supremaţiei regelui. De asemenea, o altă prevedere a fost că principiul pluripartidismului a fost înlocuit cu monopartitismul şi a fost înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale care se va numi apoi Partidul Naţiunii.

 

 

2 puncte

 

 

câte 3 puncte

Pentru precizarea Constituţiei din 1938

 

 

Pentru menţionarea oricăror două prevederi ale acesteia.

Liniuţa 3

Menţionarea a două asemănări între prevederile Constituţiei din 1948 şi cele ale Constituţiei din 1952.

 

După abdicarea forţată a regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, s-a proclamat Republica Populară Română şi a început astfel regimul totalitar comunist care va dura până în anul 1989. Deoarece noul regim a avut nevoie de o nouă lege fundamentală prin care să se impună, s-au adoptat într-un interval relativ scurt, două constituţii destul de asemănătoare în conţinut: în anul 1948 şi în anul 1952. O asemănare între cele două constituții menţionate este că în ambele denumirea statului era „Republica Populară Română”. A doua asemănare a fost introducerea votului universal, de la 18 ani, pentru bărbaţi şi femei. Aşadar, cele două constituții, din 1948 şi 1952, au definit prima perioadă a regimului comunist în România, numită şi perioada stalinistă când s-a copiat Constituția URSS din 1936.

 

câte 3 puncte Pentru menţionarea oricăror două asemănări între prevederile Constituţiei din 1948 şi cele ale Constituţiei din 1952.
Liniuţa 4

 

Formularea unui punct de vedere referitor la evoluţia politică a României în deceniul şapte al secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 

Un punct de vedere referitor la evoluţia politică a României în deceniul al şapte al secolului al XX-lea este că se menţine regimul comunist care a intrat în perioada naţional-comunistă.

Îmi susţin punctul de vedere prin faptul istoric petrecut în anul 1965 când la conducerea României a venit Nicolae Ceauşescu, după decesul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Astfel s-a adoptat o nouă constituţie. În Constituţia din 1965 s-au menţinut monopartidismul, cu partidul unicul numit Partidul Comunist Român (P.C.R.), şi parlamentul unicameral (reprezentat de Marea Adunare Naţională). De asemenea, s-a păstrat votul universal de la 18 ani, iar denumirea statului s-a modificat devenind „Republica Socialistă România”.

Prin urmare, în deceniul şapte din secolul al XX-lea, prin Constituţia din 1965, s-au menţinut prevederile care au dat statului un caracter totalitar şi s-au făcut  unele modificări care au marcat intrarea României în perioada naţional-comunistă caracterizată prin distanţarea treptată faţă de U.R.S.S..

 

1 punct

 

 

 

 

4 puncte

Pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluţia politică a României în deceniul şapte al secolului al XX-lea

 

Pentru susţinerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric relevant, prin precizarea a două informaţii referitoare la acest fapt şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea.

Încheierea eseului În concluzie, evoluţia statului român în secolul al XX-lea a avut o dinamică impresionantă  trecând de la o organizare democratică, la una autoritară şi apoi totalitară, pentru a reveni la democraţie după evenimentele de la sfârşitul anului 1989.

 

 

Informaţia istorică = 24 de puncte

Ordonarea şi exprimarea ideilor = 6 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat

1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins  – încheiere)

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

Descarcă rezolvarea Testului 20 în format pdf.

Exit mobile version