Tips & tricks pentru proba de istorie la bac
✅ Citiţi mai întâi cerinţele integral şi subliniaţi ceea ce vi se solicită.
✅ Citiţi sursele istorice şi subliniaţi posibilele răspunsuri.
✅ Recitiţi cerinţele integral şi rezolvaţi-le.
✅ La subiectul I, ex. 1-5 se rezolvă exclusiv pe baza celor două surse istorice notate cu A şi B.
✅ La subiectul I, ex. 5: citiţi cu atenţie sursa istorică şi încercaţi să identificaţi conectorii de cauzalitate din text.
✅ La subiectul I, ex. 6: cerinţa „prezentaţi” presupune să scrieţi 2 informaţii despre fiecare fapt istoric / eveniment / acţiune etc. care vi se solicită. Această cerinţă se rezolvă folosindu-vă de ceea ce aţi învăţat. Nu găsiţi rezolvări în textele suport.
✅ La subiectul I, ex. 7: cerinţa este formulată cu „menţionaţi” ceea ce presupune un răspuns relativ scurt şi la obiect.
✅ Asemănările şi deosebirile între măsuri pe plan intern/extern, prezentările de practici politice totalitare / democratice, prezentările de acţiuni interne / externe care au contribuit la formarea statului medieval românesc, prezentare caracteristicilor constituţiilor democratice / totalitare, prezentarea faptelor istorice referitoare la spaţiul românesc desfăşurate în secolele XIV-XVI/XVIII/XIX, prezentarea faptelor istorice referitoare la organizarea instituţională a spaţiului românesc în diferite perioade etc., pot fi rezolvate dacă aţi învăţat şi aţi exersat cunoştinţele acumulate prin rezolvarea testelor de antrenament sau a variantelor de subiecte din anii anteriori.
✅ La subiectul al II-lea, ex. 1-5 se rezolvă exclusiv pe baza celor două sursei istorice.
✅ La subiectul II, ex. 5: selectaţi mai întâi două informaţii de pe foaia cu subiecte prin subliniere şi apoi formulaţi punctul de vedere pe baza celor două informaţii, pe ciornă. După ce ajungeţi la o formulare care vă mulţumeşte, transcrieți-o pe foaia de examen împreună cu informaţiile selectate din testul sursă..
✅ La subiectul II, ex. 6: folosiţi-vă de cunoștințele dobândite la orele de română în ceea ce priveşte textul argumentativ.
✅ Conectori utilizaţi în argumentare sunt: pentru început, în ceea ce priveşte, în primul rând, în al doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, de asemenea, astfel, deşi, totuşi, deoarece, întrucât, pentru că, fiindcă, spre deosebire de, precum, la fel ca, deci, aşadar, prin urmare, în consecinţă, la urma urmelor, în concluzie etc..
✅ La subiectul al III-lea: rezolvarea eseului se face în ordinea ideilor lui principale care vă sunt oferite cu liniuţe. Eseul poate avea minimum 3, maximum 5, de obicei 4 liniuţe.
✅ Insistăm asupra rezolvării eseului în ordinea ideilor principale deoarece în baremul de evaluare şi notare se acordă 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice / logice a faptelor istorice.
✅ Citiţi ideile principale ale eseului (liniuţele) şi subliniați exact ceea ce vi se cere să scrieţi. De ex: numirea unui principiu politic, precizarea unei legi fundamentale (măsuri pe plan intern /extern, alianță, autonomie locală, proiect politic etc., menţionarea unei prevederi / asemănări / deosebiri etc., formularea unui punct de vedere despre (…) şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
✅ „Numiţi”, „precizaţi”, „menţionaţi” necesită răspunsuri scurte.
✅ „Prezentarea” / „prezentaţi”, „formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la…”, „argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant”, „formularea unui punct de vedere” necesită răspunsuri ample, detaliate.
✅ La subiectul al III-lea, ultima liniuţă, care se referă la formularea unui punct de vedere, trebuie s-o finalizaţi cu o concluzie.
✅ Este necesar să mai formulaţi şi o încheiere care se referă, de data aceasta, la tema eseului.
✅ Este de preferat să rezolvaţi subiectele exact în ordine.