lecţii de istorie

Periodizarea istoriei românilor_clasa a VIII-a

Ştinţele auxiliare ale istorie într-un joculţ online accesibil pe telefonul smart. Elevii trebuie să scrie cu majuscule denumirea ştiinţei auxiliare în funcţie de tipul de izvor istoric studiat. Este nevoie ca denumirea fiecărei ştiinţe auxiliare să fie scrisă cu artihol hotărât, de exemplu “ARHEOLOGIA”. Separat, în format .jpg, aveţi axa cronologică a periodizării istoriei românilor.

 

Periodizarea istoriei românilor

 

  1. Preistoria (cca. 1 200 000 î. Hr. – 514 î.Hr.)
  2. Epoca pietrei
    1. Paleolitic / epoca veche a pietrei – cca. 1200 000 – 9 500 î.Hr.
    2. Mezolitic / epoca de mijloc a pietrei – cca. 9 500 – 7 500 î. Hr.
    3. Neolitic / epoca nouă a pietrei – cca. 6 500 – 5 000 î. Hr.
    4. Eneolitic / epocă de tranziţie, aramă şi piatră – cca. 5 000 – 3 500 î.Hr.

 

  1. Epoca metalelor
    1. Epoca bronzului – cca 3 500 – 1 200 î.Hr.
    2. Epoca fierului – cca. 1 200 – 400 î.Hr., care are două vârste (faze):
      1. Hallstatt
      2. La Tène

 

  1. Istoria (514 î. Hr. – prezent)
  2. Epoca antică (sec. V î.Hr. – sec. al IX-lea)
  3. Epoca medievală (sec. al IX-lea – mijlocul sec. al XVIII-lea)
  4. Epoca modernă (mijlocul sec. al XVIII-lea – 1918)
  5. Epoca contemporană (1918 – prezent)

 

Evenimentul care a creat sistemul diferit de împărţire a timpului pentru:

a. creştini – naşterea lui IIsus Cristos (anul 1)

b. evrei – crearea lui Adam (corespunde anului 3761 î. Hr.)

c. musulmani – plecarea lui Mohamed din Mecca la Medina (corespunde anului 622 d. Hr.)

 

Izvoare istorice cu ajutorul cărora se reconstituie trecutul sunt de două feluri: nescrise şi scrise

 La rândul lor acestea pot fi grupate în:

  1. Paleontologice–  studiază fosile animale şi vegetale
  2. Arheologice– studiază urmele activităţilor umane vechi
  3. Juridice– studiază legi, norme juridice
  4. Sigilografice– studiază sigilii (peceţi domneşti etc.)
  5. Etnografice– studiază tradiţii şi obiceiuri
  6. Heraldice– studiază blazoane
  7. Cartografice– studiază hărţi vechi
  8. Diplomatice– acte, documente, tratate
  9. Literare– poezii, piese de teatru etc.
  10. Epigrafice– inscripţii (în piatră, marmură etc.)
  11. Numismatice– monede vechi
  12. Lingvistice– evoluţia cuvintelor

 

DICŢIONAR

Hrisov – Scrisoare, act ce servea ca titlu de proprietate, de privilegiu, pergament. Se numeau astfel toate documentele ce proveneau de la cancelaria domnească, și care purtau sigiliul domnitorului. Act al dmnului care avea putere de lege

error: Content is protected !!