Culturile arheologice Hamangia, Cucuteni şi Monteoru_clasa a VIII-a

Preistoria spaţiului românesc se evidenţiază prin culturile arheologice Hamangia, Cucuteni şi Monteoru. În predarea acestora putem folosi o schemă în format .docx, un clip YouTube cu o durată de 9 minute şi un joc online de asociere text – imagine.

Preistoria în spaţiul românesc

Cultura arheologică reprezintă totalitatea vestigiilor vieţii materiale şi spirituale pe baza cărora se reconstituie imaginea unei comunităţi umane din diferite epoci.

Studiu de caz: Cultura arheologică Hamangia

• aparține epocii neolitice timpurii
• aria de răspândire: în special Dobrogea, Cadrilater şi nord-estul Bulgariei.
• denumirea provine  de la vechia denumire a comunei Baia din jud. Tulcea, Hamangia
• trăsăturile ceramicii:
  • lut amestecat cu scoică pisată sau nisip fin
  • multe vase au înfăţişare bombată şi gât cilindric
  • ornamentele sunt sub formă de incizii
• cele mai spectaculoase creaţii sunt însă figurinele: de ex.  „Gânditorul de Hamangia şi perechea sa”.

Studiu de caz: Cultura arheologică Cucuteni

• aparține epocii neolitice târzii
• aria de răspândire:Moldova cu Basarabia, nord-estul Munteniei, şi sud-estul Transilvaniei
• o caracterizează în mod deosebit este ceramica de bună calitate decorată cu motive în spirală.
  • culorile predominante: roșul, albul și negrul
  • pot avea unele variații în funcție de temperatura la care a fost ars vasul

Studiu de caz: Cultura arheologică Monteoru

• aparține epocii bronzului
• aria de răspândire: zona centrală a României (sud-estul Transilvaniei, centrul Moldovei, Vrancea şi nordul Munteniei)
• denumirea culturii provine de la descoperirile făcute în satul Sărata Monteoru din judeţul Buzău
• trăsături:
  • ceramică monocromăcu decor incizat
  • prelucrarea bronzului prin tehnica „cerii pierdute”