1. un joc online de asociere a două casete-text

2. harta marilor descoperiri geografice până la 1600

3. un videoclip didactic pe YouTube cu durata de 8,23 minute (realizat pe structura schemei lecţiei)

4. o imagine A4 cu harta mută a globului pe care se pot trasa drumurile marilor descoperiri

5. evaluare – test în Google Forms cu punctaj (15 întrebări a 90 de puncte + 10 puncte din oficiu)

6. exerciţii pe baza susrselor istorice

 

Marile descoperiri geografice (sec. XV-XVI)

  

1. Cauze

• nevoia de aur şi produse orientale (scorţişoară, piper, cuişoare, dafin, mătase) prin ocolirea drumului mătăsii
• dorinţa de convertirela catolicism de noi popoare
• cucerirea de noi teritorii pentru resurse

 

2. Mari „descoperiri” = Lumea Nouă

• Portugalia
  • Henric Navigatorul – insulele Madeira, Azore, Canare
  • Bartolomeo Diaz – Capul Bunei Speranţe (1488)
  • Vasco da Gama – drumul spre India prin ocolirea Africii
  • Pedro Cabral – America de Sud – Brazilia
• Spania
  • Cristofor Columb – Arhipelagul Bahamas (1492) / America Centrală
    • denumirea noului continent a fost dată de la numele exploratorului Amerigo Vespucci
  • Fernando Magellan – înconjoară pământul pe apă făcând o călătorie de 3 ani (1519-1522) demonstrând că este rotund.
• Anglia
  • John Cabot – nord-estul Americii (1497)
  • Francis Drake – înconjoară pământul pe apă
• Franţa
  • Jaques Cartier – Canada (1543)

3. Urmări

• dezvoltarea comerţului maritim
• ţările de pe malul Oceanului Atlantic devin mari puteri maritime
• apar primele imperii coloniale (Spania şi Portugalia) prin Tratatul de la Tordesillas (1494)
• sunt distruse civilizaţiile precolumbiene:
  • aztecă
  • mayaşă
  • incaşă
• sunt aduse în Europa noi plante şi păsări:
  • porumb, cartof, roşii, ardei, tutun
  • curcanul

 

Lumea Nouă

 

Aztecii (Mexic – America Centrală)

• au practicat agricultura desecând mlaştini
• au construit temple, palate, piramide, statui, piețe
• au sacrificat oameni în cinstea Zeului Soare
• conchistadorii spanioli conduși de Hernando Cortes au distrus statul aztec

 

Mayașii (America Centrală)

• au construit temple uriașe în cinstea zeilor
• au avut un sistem de scriere avansată
• aveau cunoştinţe de arhitectură, astronomie şi matematică
• utilizau cifra 0
• aveau un calendar cu 365 de zile

 

Incașii (America de Sud)

• aveau cunoştinţe avansate de medicină
• nu aveau o scriere dar foloseau un sistem de păstrare al informațiilor pe șiraguri de sfori înnodate
• conchistadorii spanioli conduși de Francisco Pizarro au distrus statul incaş

 

  EXERCIŢII pe baza surselor istorice

SUBIECTUL I

Citeşte cu atenţie textul istoric de mai jos şi răspunde la următoarele cerinţe:

În acest an, Alteţele Voastre Regale (regele Ferdinand de Aragon şi regina Isabella de Castilia, monarhii Spaniei) m-au trimis către Indii, pentru a afla cum ar putea fi convertite popoarele de acolo la sfânta credinţă. Şi pentru aceasta m-au acoperit de onoruri, hotărând ca de acum înainte să fiu numit Don, mare amiral al Oceanului, vicerege şi guvernator pe viaţă al tuturor insulelor şi al întregului pământ pe care îl voi descoperi.

(Cristofor Columb, scrisoare către regii Spaniei)

1. Scrie numele statului european în slujba căruia Cristofor Columb a întreprins călătoriile peste Oceanul Atlantic.
2. Transcrie din text cuvintele care arată intenţia lui Columb de a răspândi creştinismul în teritoriile descoperite.
3. Precizează din text, numele dat de Columb noilor teritorii.
4. Transcrie din text titlul primit de Columb.

 

SUBIECTUL al II-lea

Citeşte cu atenţie textul istoric de mai jos şi răspunde la următoarele cerinţe:

Hărţile numite portulane erau întocmite fără a avea la bază o metodă ştiinţifică riguroasă, pentru că plecau de la experienţa navigatorilor. Ele rezumau deci cunoştinţele în materie de navigaţie de la un moment dat. Portulanele permiteau orientarea navigatorilor atunci când practicau cabotajul sau când se apropiau de coaste pentru a intra în porturi. Pe măsură ce navigaţia s-a dezvoltat, cartografii au trasat linii directoare pornind de la mai multe puncte ale hărţii. Din fiecare punct plecau 32 de linii, cele verticale indicând nordul. Cu ajutorul acestora, căpitanul calcula mai uşor unghiul constant care trebuia menţinut pentru ruta dorită de navă, raportându-se mereu la navă. Utilizarea busolei şi a portulanului erau aşadar legate una de alta.

(M. Roche, Terres medievales et d’aujordu’hui. Elements de didactiques)

1. Menţionaţi, pe baza textului, ce sunt portulanele.

2. Precizaţi oricare două progrese în navigaţie, în afara celor menţionate în text.

3. Menţionaţi, din text, utilitatea portulanelor pentru navigatori.

4. Explicaţi, pe baza textului, importanţa unghiurilor în navigaţie.