Notice: Function _load_textdomain_just_in_time was called incorrectly. Translation loading for the loginizer domain was triggered too early. This is usually an indicator for some code in the plugin or theme running too early. Translations should be loaded at the init action or later. Please see Debugging in WordPress for more information. (This message was added in version 6.7.0.) in /home/ros32ru/public_html/wp-includes/functions.php on line 6114
Burebista. Decebal; cucerirea Daciei de către romani_clasa a VIII-a – Roşioru.ro
lecţii de istorie

Burebista. Decebal; cucerirea Daciei de către romani_clasa a VIII-a

 

Burebista. Decebal; cucerirea Daciei de către romani

 

  1. Regatul dac în timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.)
  • unifică triburile de geto-daci într-un singur stat, cu ajutorul marelui preot Deceneu,
  • statul are centrul în zona Munţilor Orăştiei unde  este creat un sistem de cetăţi de apărare: Costești, Băniţa, Căpâlna, Piatra Roşie, Blidaru
  • supune pe ceţii din vest şi include în statul său şi alte neamuri: coloniile greceşti de la Olbia până la Apollonia, bastarnii, boii şi taurscii.
  • graniţe:
    • N – Carpaţii Păduroşi
    • V – Dunărea Mijlocie şi Slovacia
    • S – Munţii Haemus (Balcani)
    • E – gurile Bugului
  • se amestecă în războiul civil de la Roma dintre Cezar şi Pompei, promiţând sprijin militar lui Pompei
  • Cezar victorios plănuia o expediţie de pedepsire a lui Burebista care nu a mai avut loc
  • Izvor istoric: inscripţia de la Dionysopolis (Balcic): Burebista este „cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia”
  1. Dacia de la Burebista la Decebal
  • după moartea lui Burebista statul dac s-a destrămat în 4 apoi în 5 părţi
  • în zona Munţilor Orăștiei s-a menţinut un centru de putere sub conducerea lui Deceneu, apoi Comosicus, Corillus /Scorilo, Duras şi Diurpaneus / Decebal
  1. Regatul dac în timpul lui Decebal (87-106)
  • reface unitatea statului dac care este mai mic, dar mai omogen, cuprinzând Transilvania, Banatul, Oltenia, Muntenia
  • capitala: Sarmizegetusa Regia
  • Războaiele daco-romane:
    • I– Decebal – împăratul Domiţian
      • 87 – campania condusă de gen. Cornelius Fuscus, învins de Decebal
      • 88 – campania condusă de gen. Tettius Iulianus, Decebal este învins
      • 89 – pace avantajoasăpentru Dacia care devine regat clientelar (aliat al Romei)
    • al II-lea– Decebal – împăratul Traian
      • 101-102 – Decebal învins la Tapae de Traian;  încearcă o diversiune prin atragerea romanilor la sudul Dunării şi prin conflictul din Dobrogea
      • 102 – Decebal înfrânt încheie o pace dezavantajoasă (pierde Câmpia Munteniei şi Oltenia); romanii construiesc podul de la Drobeta
      • 105-106 – Sarmizegetusa Regia este asediată şi cucerită
    • Izvoare istorice: scrierile lui Dio Cassius, podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi
  1. Urmări
  • Decebal se sinucide
  • Dacia este cucerită şi transformată în provincie romană
  • începe oficial procesul de romanizare

EXERCIŢII pe baza susrselor istorice

Citiţi cu atenţie sursele istorice şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. ”Dacia nu a fost cucerită numai cu armele și nu s-a lăsat impresionată doar de o civilizație materială superioară; Dacia a fost cucerită și de capacitatea de iluminare spirituală a Romei, a fost câștigată de formele occidentale, latine ale culturii greco-romane. Limba latină, făcând parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apuseană a ariei lingvistice indo-europene, n-a avut în limba dacică un concurent puternic, astfel încât în provincia întemeiată de Traian romanizarea lingvistică s-a săvârșit destul de repede. De altfel, când două popoare vin în contact, se impune lingvistic cel care are un prestigiu mai mare. Latina populară (vulgară) vorbită în Dacia nu era o limbă diferită de latina clasică, ci reprezenta un anume stil al acestei limbi; era vorbirea păturilor sociale mijlocii, o limbă care reproducea stilul familiar.”

                                                                            (Ioan Aurel Pop, Thomas Nagler, Istoria Transilvaniei)

 

B. “Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor, care deşi se află în mijlocul unor neamuri barbare atât de felurite, nu a putut fi răpusă. Ei au locuit în partea cealaltă a Dunării pe care odinioară o populau dacii şi geţii, căci partea de dincoace au ocupat-o apoi bulgarii. (…) Căci din legiunile şi coloniile duse în Dacia de Traian şi de ceilalţi împăraţi romani s-au tras românii, pe care Pius [Enea Silvio Piccolomini] îi derivă din Flaccus.(…) Deşi năvălirile barbare de tot felul s-au revărsat asupra provinciei Dacia şi asupra poporului roman şi regiunii geţilor împreună cu Pannonia, totuşi s-a văzut că n-au putut fi răpuse coloniile şi legiunile romane care se dezvoltaseră de curând. Înecate de valurile de barbari, ele totuşi mai exală limba romană, şi ca să nu o părăsească nicicum, se împotrivesc cu îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii. Căci cine nu s-ar minuna – dacă ar sta să socotească desele puhoaie ale sarmaţilor şi goţilor, şi de asemeni ale hunilor, vandalilor şi gepizilor şi incursiunile germanilor şi longobarzilor – că s-au păstrat încă până acum la daci şi geţi rămăşiţele limbii romane?”

                                                                                                                      (Antonio Bonfini, Decadele)

 

  1. Numiți împăratul roman menționat în sursa A.
  2. Precizati numele poporului romanic menționat în sursa B.
  3. Menționați un spațiu istoric menționat atât în sursa A cât și în sursa B
  4. Scrieți pe foaie litera corespunzătoare sursei care susține că  românii s-au tras din legiunile și coloniştii aduşi de împăratul Traian în Dacia după anul 106.
  5. Scrieți o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia din aceste informații (cauză, respectiv efect).
error: Content is protected !!