Exerciţiul 1_de ordonare pe grupe

 

QUIZ_10 întrebări cu câte 4 variante de răspuns

• harta regatului dac în timpul lui Burebista
• harta regatului dac în timpul lui Decebal
• opţional_vizionarea filmului „Burebista” cu o durată de 2 ore şi 17 min
• opţional_vizionarea filmului „Dacii” sau „Columna”

 

SCHEMA LECŢIEI

Burebista. Decebal. Cucerirea Daciei de către romani

 

1. Dacia în timpul lui Burebista (82-44 î.Hr.)

INTERN

• unifică triburile geto-dace cu ajutorul marelui preot Deceneu
• include şi alte neamuri: boii şi tauriscii (triburi celtice), grecii din coloniile de la Marea Neagră (de la Olbia până la Apollonia)
• Graniţe: N – Carpaţii Păduroşi, S – Munţii Haemus (Balcani), E – de la Olbia până la Apollonia, V – Dunărea Mijlocie
• centrul regatului este în Munţilor Orăştiei unde a fost creat un sistem de cetăţi de apărare: Sarmizegetusa Regia, Costești, Băniţa, Căpâlna, Blidaru

EXTERN

• se amestecă în războiul civil de la Roma dintre Cezar şi Pompei, promițând sprijin militar lui Pompei
• Cezar victorios plănuia o expediție de pedepsire a lui Burebista care nu a mai avut loc

 Izvoare istorice: Strabon, inscripţia lui Acornion din Dionysopolis (Burebista este caracterizat drept „cel dintâi şi cel mai mare dintre regii din Tracia”)

2. Dacia de la Burebista la Decebal

• după moartea lui Burebista statul dac s-a destrămat în 4 apoi în 5 părţi
• în zona Munţilor Orăștiei s-a menţinut un centru de putere sub conducerea lui Deceneu, apoi Comosicus, Corillus /Scorilo, Duras şi Diurpaneus / Decebal

3. Regatul dac în timpul lui Decebal (87-106)

INTERN

• reface Dacia, dar mai mică şi mai omogenă
• Graniţe: N – Carpaţii Păduroşi, S-E-V – Dunărea Mijlocie şi Dunărea de Jos
• capitala: Sarmizegetusa Regia; construieşte cetatea Piatra Roşie

EXTERN

Războaiele daco-romane:

Sec. I – cu împăratul Domițian

• 87 – campania condusă de gen. Cornelius Fuscus, învins de Decebal
• 88 – campania condusă de gen. Tettius Iulianus, Decebal este învins
• 89 – pace avantajoasă pentru Dacia care devine regat clientelar (aliat al Romei)

 

Sec. al II-lea – cu împăratul Traian

• 101-102 – Decebal învins la Tapae de Traian;  încearcă o diversiune prin atragerea romanilor la sudul Dunării şi prin conflictul din Dobrogea
• 102 – Decebal înfrânt încheie o pace dezavantajoasă (pierde Câmpia Munteniei şi Oltenia); romanii construiesc podul de la Drobeta
• 105-106 – Sarmizegetusa Regia asediată şi cucerită – Dacia transformată parțial în provincie romană

Izvoare istorice: Dio Cassius, podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi

4. Urmări

• Decebal se sinucide
• Dacia este cucerită şi transformată în provincie romană
• începe oficial procesul de romanizare

EXERCIŢII pe baza surselor istorice

Citiţi cu atenţie sursele istorice şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. ”Dacia nu a fost cucerită numai cu armele și nu s-a lăsat impresionată doar de o civilizație materială superioară; Dacia a fost cucerită și de capacitatea de iluminare spirituală a Romei, a fost câștigată de formele occidentale, latine ale culturii greco-romane. Limba latină, făcând parte din grupul italo-celtic, situat la extremitatea apuseană a ariei lingvistice indo-europene, n-a avut în limba dacică un concurent puternic, astfel încât în provincia întemeiată de Traian romanizarea lingvistică s-a săvârșit destul de repede. De altfel, când două popoare vin în contact, se impune lingvistic cel care are un prestigiu mai mare. Latina populară (vulgară) vorbită în Dacia nu era o limbă diferită de latina clasică, ci reprezenta un anume stil al acestei limbi; era vorbirea păturilor sociale mijlocii, o limbă care reproducea stilul familiar.”

                                                                            (Ioan Aurel Pop, Thomas Nagler, Istoria Transilvaniei)

 

B. “Căci românii se trag din romani, ceea ce mărturiseşte până în vremea de acum limba lor, care deşi se află în mijlocul unor neamuri barbare atât de felurite, nu a putut fi răpusă. Ei au locuit în partea cealaltă a Dunării pe care odinioară o populau dacii şi geţii, căci partea de dincoace au ocupat-o apoi bulgarii. (…) Căci din legiunile şi coloniile duse în Dacia de Traian şi de ceilalţi împăraţi romani s-au tras românii, pe care Pius [Enea Silvio Piccolomini] îi derivă din Flaccus.(…) Deşi năvălirile barbare de tot felul s-au revărsat asupra provinciei Dacia şi asupra poporului roman şi regiunii geţilor împreună cu Pannonia, totuşi s-a văzut că n-au putut fi răpuse coloniile şi legiunile romane care se dezvoltaseră de curând. Înecate de valurile de barbari, ele totuşi mai exală limba romană, şi ca să nu o părăsească nicicum, se împotrivesc cu îndârjire, încât îi vezi că luptă nu atât pentru păstrarea neatinsă a vieţii, cât a limbii. Căci cine nu s-ar minuna – dacă ar sta să socotească desele puhoaie ale sarmaţilor şi goţilor, şi de asemeni ale hunilor, vandalilor şi gepizilor şi incursiunile germanilor şi longobarzilor – că s-au păstrat încă până acum la daci şi geţi rămăşiţele limbii romane?”

                                                                                                                      (Antonio Bonfini, Decadele)

 

1. Numiți împăratul roman menționat în sursa A.
2. Precizati numele poporului romanic menționat în sursa B.
3. Menționați un spațiu istoric menționat atât în sursa A cât și în sursa B
4. Scrieți pe foaie litera corespunzătoare sursei care susține că  românii s-au tras din legiunile și coloniştii aduşi de împăratul Traian în Dacia după anul 106.
5. Scrieți o relație cauză efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia din aceste informații (cauză, respectiv efect).

EVALUARE

Aplicaţia LIVEWORKSHEETS:o grilă online cu 10 întrebări şi afişarea imediată a notei

Testul grilă printabil în format .pdf