Romanitatea orientală. Aşezarea slavilor la sudul Dunării_clasa a VIII-a

 

exerciţiu online de ordonare cronologică

harta migraţiilor la norul Dunării în sec. III-VI

harta dialectelor limbii române

 

Romanitatea orientală.

Aşezarea slavilor la sudul Dunării

 

 

1. Romanitatea orientală  (*sau răsăriteană; se referă la populaţia romanizată din sud-estul Europei)

 

• în sec. III s-a produsretragerea aureliană (271/275) care a fost cauzată de atacurile repetate ale migratorilor şi de criza generală a Imperiului roman  (vezi harta p. 39)
• romanii au retras armata şi administraţia
• au rămas pe loc majoritatea civililor daco-romanii
• romanii au păstrat Dobrogea până în 602care va intra ulterior sub stăpânire bizantină până în al XIII-lea
• viaţa urbană a decăzut
• autohtonii romanizaţi s-au retras în zone rurale ferite şi s-au organizat în obşti săteşti
• unii împăraţi romani revin temporar cu stăpânirea în zone din nordul Dunării: (vezi harta p. 38)
  • DIOCLEŢIAN (284-305) reorganizează provincia Schtya Minor în Dobrogea
  • CONSTANTIN CEL MARE (306-337) ridică podul peste Dunăre între Sucidava şi Oescus, dar şi limesul“Brazda lui Novac”
  • IUSTINIAN (527-565) a refăcut fortificaţiile de pe linia Dunării

 

2. Aşezarea slavilor la sudul Dunării

 

– s-a produs mai ales după 602

– a determinat împărțirea romanităţii orientale în două:

• nord-dunăreană – din care se formează poporul şi limba română
• sud-dunăreană– izolată, va dezvolta dialectele limbii române: meglenoromân, istroromân, aromân /macedoromân

• la nordul Dunării slavii au fostasimilaţi de autohtonii romanizaţi
• au lăsatinfluenţe în limba română:
• toponime: Bran, Predeal
• hidronime: Ialomiţa, Bistriţa, Dâmboviţa
• antroponime: Radu, Vlad, Bogdan