Spaţiul românesc şi politica de cruciadă târzie, de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul_clasa a VIII-a

• schema lecţiei structurată pe trei ore de predare-învăţare-evaluare:
  • ora 1: Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Iancu de Hunedoara, Vlad Ţepeş

• • ora 2: Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul

• • ora 3: fişe de lucru care pot fi folosite şi ca teste. Textele sursă şi cerinţele au fost preluate din variantele de subiecte de la examenul naţional de bacalaureat din anii anteriori (subiectul II), iar punctajul a fost adaptat.

 

• • •  Fişă test 1 Iancu de Hunedoara

• • •  Fişă test 2 Mihai Viteazul

• • • Fişă test 3 Ştefan cel Mare

• • • Fişă test 4 Mircea cel Bătrân

 

• tabel sintetic pentru facilitarea rezolvării exerciţiului 5 din fişele de lucru: argumentarea unui punct de vedere (opinie) cu folosirea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia

 

• 2 exerciţii online:
  • exerciţiu online de ordonare perechi (click pe imagine)
  • exerciţiu online cu afişarea notei imediat (click pe imagine): 

Nota bene! Ex.1 se rezolvă prin scrierea în tabel a răspunsului sub forma “1a” . varianata “1.a.” sau “1-a”, sau “1.A” etc. nu sunt recunoscute de aplicaţie. Ex.2 trebuie făcut click pe  caseta-text cu numele  bătăliilor  şi “trase”  sub numele  şipoza domnitorului corespunzător.  La sfârşit să dă “click” pe  butonul  “Finish!!”. Se deschide o nouă fereastră  în care se  dă click pe  simbolul “lupă”  pentru “Check my  answers”.

Spaţiul românesc şi politica de cruciadă târzie, de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul

 

1. Definiţii

• cruciadă târzie= lupta creştinilor contra expansiunii otomane în sec. XIV-XVI
• capitulaţie= act prin care turcii impun Țârilor Române anumite obligaţii
• tribut= obligaţii (în bani, produse, „sânge”) faţă de Poartă
• suzeranitate= dreptul unui stat asupra altui stat
• vasalitate= supunere

 

 

2. Mircea cel Bătrân (1386-1418)

• domn în Ţara Românească
• acţiuni diplomatice:
  • 1389 – tratatul de alianță cu Polonia de la Radom cu caracter antiungar
  • 1395 – tratatul de alianţă cu Ungaria (Sigismund de Luxemburg) antiotoman
• acţiuni militare:
  • 1395 victoria de la Rovine contra lui Baiazid Fulgerul
  • 1396 Cruciada de la Nicopole înfrânt

 

3. Alexandru cel Bun (1400-1432)

• domn în Moldova
•  acţiuni diplomatice: 1402 – tratat antiungar cu Polonia
• acţiuni militare: 1420 – primele lupte cu turcii

 

 4. Iancu de Hunedoara (1441-1456)

• voievod al Transilvaniei
• acţiuni diplomatice:

atrage ţările române în frontul antiotoman

• acţiuni militare:

1443 victorie antiotomană în „Campania cea lungă”

1444 Cruciada de la Varna – înfrânt

1456 victoria de la Belgrad contra lui Mohamed al II-lea

 

5. Vlad Ţepeş (1448, 1456-1462, 1476)

• domn în Ţara Românească
• diplomatic: alianţă antiotomană cu Ungaria (Matei Corvin)
• militar: 16/17 iunie 1462 victoria în Atacul de noapte de la Târgovişte împotriva lui Mohamed al II-lea

 

 6.Ştefan cel Mare (1457-1504)

• acţiuni diplomatice:

tratate cu Polonia la Overchelăuţi (1459), Colomeea (1485) şi Hârlău (1499)

tratat de alianţă antiotoman cu Ungaria (Matei Corvin) în 1475

pace cu Poarta (1486)

• acţiuni militare:

1465 cucereşte Chilia de la Ungaria

1467 la Baia învinge pe Matei Corvin

1475 la Vaslui învinge pe Soliman Paşa

1476 la Războieni este înfrânt de Mohamed al II-lea

1485 turcii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă

1497 Codrii Cosminului învinge pe Ioan Albert Jagello

 

7. Mihai Viteazul (1593-1601)

• domn în Ţara Românească
• acţiuni diplomatice:

aderă la alianţa antiotomană Liga Sfântă

1595 Tratatul antiotoman de la Alba Iulia cu Sigismund de Báthory

1598 Tratatul antiotoman de la Mănăstirea Dealu (Târgovişte) cu Rudolf al II-lea de Habsburg

• acţiuni militare:

august 1595 victoria antiotomană de la Călugăreni

octombrie 1595 victoria antiotomană de la Giurgiu

octombrie 1599 victoria de la Şelimbăr contra lui Andrei Báthory

septembrie 1600 înfrângerea de la Mirăslău în faţa lui Gh. Basta

august 1601 victoria de la Guruslău

 

NB! Mihai Viteazul a reuşit să unească într-un front comun antiotoman cele trei state medievale româneşti: Ţara Românească, Transilvania şi Moldova. Fapta lui Mihai Viteazul a devenit un ideal pentru unioniștii din sec. al XIX-lea.