a fost condus de un monarh (rege, împărat, sultan, emir, ţar etc.)
au existat două tipuri de state la începutul Evului Mediu:
- state centralizate: monarhul a reuşit să unificeteritoriul locuit de membrii aceluiaşi popor şi să-şi impună autoritatea asupra statului cu ajutorul stărilor (claselor sociale: nobilimea mică şi mijlocie, clerul, orăşenimea şi ţărănimea) = monarhia stărilor. Ex.: Anglia, Franţa, Spania
- state fărâmiţate: monarhul NUa reuşit să unifice teritoriul; pe hartă există mai multe state ale aceluiași popor. : germani, italieni, români

Monarhia absolută

definiţie– absolutismul monarhic este o formă de conducere a statului medieval începând din XVI în care monarhul are puteri nelimitate
cauzele instaurării:
- necesitatea consolidării statului
- înlăturarea luptelor dintre nobili
- scăderea rolului stărilor
trăsături:
- monarhul stăpâneşte cel mai întins domeniu feudalavând puteri nelimitate
- este reprezentantul lui Dumnezeu pe pământ = de drept divin
- este ajutat de un Consiliu regalşi de Biserică
- nobilimea pierde din putere şi se transformă în nobilime de curte
de monarhii absolute:
- Imperiul otoman– sultanul Soliman Magnificul
- Franţa – regele Ludovic al XIV-lea de Bourbon
- Rusia– ţarul Petru I cel Mare
- Anglia – regele Henric al VIII-lea Tudor

Fişa de lucru nr. 1

Soliman Magnificul (1520-1566)

În timpul domniei sale, Imperiul Otoman a atins culmea puterii sale şi împlinirea clasică a instituţiilor: monarhia, armata, finanţele, administraţia, justiţia, organizarea religioasă. Tot acum cultura şi arta otomană cunosc perioada de maximă înflorire.

Cuceririle teritoriale au continuat (…) în 1521 a ocupat Belgradul şi în 1526 l-a înfrânt şi l-a ucis în bătălia de la Mohacs pe regele maghiar Ludovic al II-lea Iagello. Serbia şi Ungaria erau deja în mâinile sale după ce a asediat de două ori Viena, însă fără să reuşească să o învingă. Ameninţarea turcă din inima Europei a rămas o problemă centrală a politicii europene pe parcursul secolului XVI, dar cel mai important lucru a fost ruptura pe care otomanii au creat-o în raporturile comerciale între Orient şi Occident şi declinul zonei mediteraneene în calitate de centru al schimburilor comerciale.

(Liviu Lazăr coord., Surse istorice, sarcini de lucru şi activităţi de învăţare pentru ciclul gimnazial, Editura Nomina, Piteşti, 2011)

Învățământul a fost un alt domeniu important pentru Sultan. Școlile atașate la moschei și finanțate de fundații religioase au oferit o educație în mare parte gratuită pentru tinerii musulmani. În capitala statului otoman, Soliman a crescut numărul de mektebs (școli primare). Până la paisprezece ani, copiii învățau să citească și să scrie, precum și principiile Islamului. Cei care doreau continuarea educației puteau urma cursurile la unul dintre cele opt medrese (seminarii otomane), ale căror studii au inclus gramatica, metafizica, filosofia, astronomia și astrologia…

Soliman a devenit renumit şi pentru sponsorizarea construcțiilor monumentale arhitecturale în cadrul imperiului său. El a căutat să transforme Constantinopolul în centrul civilizației islamice printr-o serie de proiecte, inclusiv poduri, moschei, palate și diferite instituții de caritate și sociale. Cea mai mare parte dintre acestea au fost construite de arhitectul-șef al sultanului, Mimar Sinan, cel cu care arhitectura otomană a atins apogeul. Sinan a devenit arhitectul a peste trei sute de monumente în tot imperiul, inclusiv cele două capodopere, Sȕleymanie și moscheea Selimiye…

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Soliman_I)

Sarcini de lucru

Precizaţi secolul în care a domnit Soliman Magnificul. 10 p
Precizaţi numele capitalei europene asediată de două ori. 10 p
Numiţi bătălia în urma căreia Ungaria a fost ocupată de Imperiul otoman. 10 p
Arătaţi unde s-au înfiinţat şcoli. 10 p
Enumeraţi disciplinele şcolare pe care le învăţau copiii după ce împlineau 14 ani. 30 p
Arătaţi cine a fost arhitectul preferat de sultan. 10 p
Menţionaţi denumirea capitalei Imperiului otoman. 10 p

10 puncte din oficiu

Fişa de lucru nr. 2

Ludovic al XIV-lea (1643-1715)

La scurt timp după moartea cardinalului Richelieu, în 1643, a venit la domnie regele Ludovic al XIV-lea. Avea atunci cinci ani şi deţine până astăzi recordul de monarh cu cea mai îndelungată domnie. Pentru că a domnit până în 1715, aşadar 72 de ani. Şi a domnit cu adevărat. Sigur, nu atunci când era copil (…)

A dat ordin ca nici măcar un paşaport de călătorie să nu mai fie emis fără permisiunea sa. Întrega curte a râs şi şi-a spus că e o toană de-a tânărului rege. Se gândeau că avea să îi treacă repede. Însă a fi rege însemna mai mult pentru el decât întâmplarea de a se fi născut în familia regală. Era ca un rol într-o mare piesă de teatru pe care trebuia să-l joace toată viaţa (…).

Cermoniosul spectacol, aşa numita audienţă de dimineaţă, începea la ora 8, când regele se trezea. Intrau în dormitor său servitorii, doctorul şi prinţii familiei, un slujitor îi întindea, îngenunchind ceremonios, două peruci mari, pudrate, care arătau ca nişte coame revărsate, pline de bucle. Alegea una dintre ele, cea de care avea chef, punea pe el un halat scump şi se aşeza lângă pat. Acum puteau intra în dormitor marii aristocraţi, ducii, conţii şi, în timp ce regele era bărbierit, intrau secretarii, ofiţerii săi şi alţi funcţionari. Apoi se deschideau uşile şi apărea o suită de demintari, mareşali, proconsuli, înalţi clerici şi favoriţi personali ai regelului pentru a fi de faţă şi a admira ceremonia de îmbrăcare a Maiestăţii Sale Regele.

Totul era stabilit prin reguli până la cel mai mic detaliu. Cea mai mare onoare era să ţi se permită să-i întânzi regelui cămaşa care mai înainte fusese încălzită cu grijă. Această onoare revenea fratelui regelui, iar când acesta nu era prezent, celui care-i urma în rang. Servitorul ţinea o mânecă, un conte altă mânecă şi Maiestatea Sa se strecura în cămaşă. La fel se proceda şi cu restul hainelor, până când regele era îmbrăcat şi stătea în faţa curtenilor în ciorapi coloraţi de mătase şi în panataloni scurţi de mătase, purtând o vestă de atlaz, o eşarfă albastră deschis, spada şi o haină brodată cu jabou de dantelă (…).

După rugăciunea de dimineaţă regele anunţa, în anti-cameră, programul zilei. Şi urmau ore de guvernare reală pe care le petrecea zilnic ocupându-se de toate cele din ţară. În afară de acestea, mai erau şi multe partide de vânătoare, baluri, spectacole de teatru, mari poeţi şi actori cu care se delecta curtea şi la toate acestea era mereu prezent şi regele…

(Ernst H. Gombrich, O scurtă istorie a lumii, Editura Art, Bucureşi, 2014)

Sarcini de lucru

Precizaţi secolul în care regele Ludovic al XIV-lea şi-a început domnia. 10 p
Precizaţi secolul în care şi-a încetat domnia. 10 p
Identificaţi o motivaţie pentru ordinul regelui subliniat în text. 10 p
Formulaţi un punct de vedere (opinie) faţă de ceremonialul trezirii regelui. 10 p
Enumeraţi cinci activităţi ale regelui de-a lungul unei zile. 50 p

10 puncte din oficiu

Accesări: 3.668

Fişa de lucru nr. 2

Ludovic al XIV-lea (1643-1715)

S-ar putea să-ți placă și