Test de 10 despre Practicile politice (4)_clasa a XII-a

Forme de guvernământ = forme de organizare politică

1. Monarhia– stat condus de un monarh pe viaţă, succesiunea la putere este ereditară. În Europa, înainte de Primul Război Mondial, existau 23 de state dintre care monarhii erau 19. După al Doilea Război Mondial 20% dintre ţările Europei mai sunt monarhii.
2. Republica– stat condus de un președinte ales pe o durată limitată (mandat de 4 sau 5 ani).

 

Regimuri politice = ansamblul de metode prin care se exercită puterea şi tipurile de relaţii dintre stat şi cetăţeni. Există 3 tipuri de regim politic:

1. Democratic
2. Autoritar
3. Regim politic totalitarcare se caracterizează prin:

• partid unic (monopartidism)
• control generalizat asupra individului şi tuturor aspectelor vieţii economice, politice etc.
• Foloseşte instrumente de represiune (poliţie politică, anihilarea adversarilor politici, lagăre de muncă, lagăre de concentrare, închisori politice)
• Nu respectă drepturile omului

Poate funcționa cu formă de guvernământ monarhie sau republică.

Exemplu

Italia fascistă în perioada interbelică a fost monarhie cu regim politic totalitar. (rege a fost Victor Emanuel al III-lea, iar prim-ministru Mussolini)

 România comunistă a fost republică cu regim politic totalitar (Dej, Ceauşescu)

Ideologie politică – totalitatea ideilor referitoare la regimul politici şi la instituțiile politice. Consemnează ceea ce ar trebui oamenii să facă.

Doctrina politică – totalitatea ideilor politice împărtășite de un grup de oameni dintr-o anumită regiune într-o anumită perioadă de timp;

 

Reține că:

Doctrina politică modifică şi completează ideologia politică adaptând-o situației politice şi economice concrete

Doctrina politică se află în raport de subordonare faţă de ideologia politică

Partid politic = formațiune politică – grup de oameni care împărtășesc aceeaşi doctrină politică şi care urmăresc să obțină puterea prin participarea la alegeri (vot)

Practici politice democratice

 

1. Organizarea periodică de alegeri libere
   • Votul universal permite participarea tuturor cetățenilor la viaţa politică
   • Exprimarea opțiunilor politice prin vot asigură reprezentativitatea acestora
2. Existenţa unei competiții electorale reale
   • Este dată de existenţa pluripartidismului şi votului universal
3. Acceptarea criticilor la adresa puterii
   • Se face prin argumente şi nu prin violență
4. Respectarea regulilor de funcţionare a statului stabilite prin constituţii
   • Ca de ex. acceptarea principiilor: separării puterilor în stat, pluripartidismului, suveranității, reprezentativității, egalității în faţa legilor etc.
5. Garantarea şi respectarea drepturilor şi libertăților fundamentale ale omului
   • Se regăsesc înscrise în constituţii
   • De ex.: drepturi social-economice (dreptul la proprietate privată etc.), drepturi politice (dreptul la vot etc.), drepturi social-politice (dreptul la asociere etc.), libertăţi individuale (libertatea conștiinței etc.)
6. Garantarea libertății de exprimare a opiniei publice
   • Prin mass-media
   • Mass-media a devenit „a patra putere în stat”

 

NB!

7. Adoptarea Constituțiilor din 1866, 1923 şi 1991 reprezintă o practică politică democratică deoarece conține şi pune în aplicare practici democratice.

 

Practici politice în URSS, Italia fascistă, Germania nazistă

 

1. Desfiinţarea partidelor politice şi crearea partidului unic

În URSS – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice / PCUS (perioadă interbelică + postbelică)

În Germania – NSDAP / Partidul Muncitoresc Naţional Socialist / Partidul Nazist (perioadă interbelică)

În Italia – Partidul Naţional Fascist (perioadă interbelică)

 

 

2. Crearea unui aparat de represiune împotriva societăţii (poliția politică = represiune politică = teroarea)

 

*supravegherea şi controlul populaţiei s-a făcut printr-un aparat de represiune numit:

În URSS – CEKA / NKVD / KGB

În Germania – Gestapo

În Italia – OVRA

 

În România – Securitatea şi Miliţia

 

*eliminarea adversarilor / opozanților prin organizarea unui sistem de lagăre şi închisori:

În URSS – s-a numit Gulag

În Germania –  s-au înfiinţat lagăre de muncă (primul în 1933 la Dachau) şi lagăre de concentrare şi exterminare (Auschwitz – Birkenau, Sobibor, Treblinka, Maidanek, Belzec)

 

 

3. Promovarea cultului personalităţii liderului

În URSS – Stalin „Tătucul”

În Germania – Hitler „Führer”

În Italia – Mussolini „Il Duce”

 

În România – Nicolae Ceauşescu

 

1. Înfiinţarea de organizații oficiale de masă

În URSS – organizații ale comuniștilor, tinerilor, muncitorilor, femeilor, copiilor

În Germania – organizații ale naziștilor, tinerilor, femeilor, copiilor (Tineretul hitlerist)

În Italia – organizații ale fasciștilor, tinerilor, femeilor, copiilor

 

În România – Uniunea Tineretului Comunist (UTC), Pionierii, Șoimii Patriei

 

2. Controlul mijloacelor de comunicare în masă prin intermediul cenzurii

 

3. Fraudarea alegerilor / suspendarea / desfăşurare cu rezultat previzibil