Rezolvare explicată la istorie pentru Model bac 2022

BAC ISTORIE – MODEL 2022

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos. Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Cerinţa Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
1. Numiţi un domn regulamentar, precizat în sursa B. Alexandru Ghica 2 puncte Dacă formulați răspunsul într-un enunț, primiți exact acelaşi număr de puncte: Domnul regulamentar precizat în sursa A este „Alexandru Ghica”. Textul oferă şi un al doilea domn regulamentar, „Mihail Sturdza”. Puteţi să scrieţi ambele variante de răspuns, dar punctajul primit rămâne de 2 puncte.
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Proclamația de la Padeș. „Tudor Vladimirescu a lansat la 23 ianuarie 1821 un apel pentru insurecţionarea poporului, cunoscut sub numele de Proclamaţia de la Padeş”. 2 puncte Puteţi să formulați răspunsul într-un enunț (prin reformularea informației din textul sursă), puteţi să citați (să scrieţi răspunsul extras din text cu ghilimele). Un alt exemplu de rezolvare corectă era şi: Proclamaţia de la Padeş a fost scrisă la 23 ianuarie 1821.
3. Menţionaţi două spații istorice precizate atât în sursa A, cât și în sursa B. Sursa A: Ţara Românească, Imperiul Otoman

Sursa B: Ţara Românească, Imperiul Otoman

6 puncte Atenţie sporită! Este o cerinţă foarte uşoară, dar la care se greșește nepermis de mult deoarece, de obicei, cerința nu este citită cu atenţie până la capăt. Dacă cerința este de „menționare” a unui spaţiu istoric „atât în… cât şi în” este necesar să identificaţi spațiile istorice care se repetă în cele două surse.

Un alt model de rezolvare poate fi: Două spaţii istorice precizate atât în sursa A, cât şi în sursa B sunt Ţara Românească, Imperiul Otoman

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că rușii puteau să

intervină în sprijinul românilor și grecilor.

A 3 puncte Sugestie de rezolvare facilă!

Litera de la răspunsul ex. 4 este cealaltă faţă de litera care face obiectul ex. 5. Oricum voi vă asigurați că răspunsul corect se regăsește în textul indicat!

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul

fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

Cauză: „Datorită opoziției tacite a Porţii”

Efect: „comisiile nu şi-au putut începe activitatea practică până după izbucnirea războiului ruso-turc din 1828-1829”

7 puncte Sugestii!

Pentru o rezolvare corectă, identificaţi în textul sursă conectori de cauzalitate /concluzie: întrucât, aşadar, din cauza, deoarece, pentru că, pentru a, prin urmare etc.

Citiţi cu atenţie! Toate textele suport oferă cel puţin patru informaţii aflate în relație cauză-efect. De ex. puteţi să identificaţi şi alt răspuns corect:

Cauză: „Imperiul Otoman şi Rusia au numit primii domni regulamentari: Alexandru Ghica în Ţara Românească şi Mihail Sturdza în Moldova”

Efect: „Ca urmare, Regulamentele erau încălcate […], procedura legală fiind aceea că domnii sunt aleși pe viaţă de adunările obşteşti extraordinare”.

6. Prezentați alte două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în secolul al

XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A.

Un proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în sec. al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A, a fost Proclamaţia de la Islaz.

Acest act a reprezentat documentul programatic al revoluționarilor de la 1848 din Ţara Românească fiind redactat de Ion Heliade Rădulescu.

Documentul cuprindea prevederi importante pentru modernizarea statului ca: domn responsabil ales pe 5 ani, emanciparea mânăstirilor închinate, emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea prin despăgubire, instrucțiune egală şi întreagă pentru toţi românii etc..

Un alt proiect politic  referitor la statul român modern, elaborat în sec. al XIX-lea, în afara celor precizate în sursa A, a fost Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc.

Conform prevederilor Tratatului de pace de la Paris (1856) în Moldova şi Ţara Românească au fost organizate, în 1857, aceste adunări ad-hoc prin care românii au fost consultați în privinţa unirii. Adunările s-au încheiat cu adoptarea unor rezoluţii care au avut un conţinut asemănător cerând: unirea Moldovei şi Ţării Româneşti într-un stat sub numele de „România”, încredințarea conducerii noului stat unui prinţ străin dintr-o familie domnitoare a Europei ai cărui urmaşi să fie crescuţi în religia ţării, neutralitatea teritoriului şi respectarea autonomiei conform vechilor capitulații încheiate cu Poarta.

6 puncte Primiți 1 punct dacă menționați un proiect politic în afara celor precizate în sursa A, „Proclamaţia de la Islaz”.

Primiți alte 2 puncte dacă faceți o scurtă expunere în care precizaţi două informaţii referitoare la Proclamaţia de la Islaz.

 

 

 

Primiți 1 punct dacă menționați un fapt istoric, adică adoptarea Rezoluțiilor Adunărilor ad-hoc.

 

Primiți alte 2 puncte dacă faceți o scurtă expunere în care precizaţi două informaţii referitoare la Rezoluțiilor Adunărilor ad-hoc.

*am prezentat mai mult de două informaţii la fiecare dintre cele două fapte menţionate pentru a vă oferi posibilitatea de a reține ceea ce vi se pare mai uşor;

  *ca să realizaţi „prezentarea unui fapt istoric” trebui să aveţi în vedere care rezolvarea voastră să răspundă la  cel puţin 3 dintre următoarele întrebări: unde?, când? cum? cine? ce? Despre cine? de ce? pentru cine? din ce cauză? care? ce fel de? cui? etc.

*Alte proiecte politice pe care puteţi să le scrieţi erau: Constituţia cărvunarilor, Actul de unire şi independenţă, Osăbitul act de numire a suveranului românilor, Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei etc.

7. Menţionaţi o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale‟

din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Două acţiuni desfășurate de români în cadrul „crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea au fost proclamarea independenţei de stat la 9/10 mai 1877 şi participarea la Războiul ruso-româno-turc (1877-1878). Asemănarea dintre aceste acţiuni este că au avut un caracter antiotoman.

 

4 puncte Sugestie de rezolvare pentru a „vedea” asemănarea este mai uşor să scrieţi pe foaia de examen cele  două acţiuni şi apoi să realizaţi asemănarea.

Subiectul al II-lea

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos. Pornind de la aceste sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 Cerinţa Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
1. Numiți un domnitor precizat în sursa dată. Matei Basarab 2 puncte Dacă formulați răspunsul într-un enunț, primiți exact acelaşi număr de puncte:  De ex.:  Domnitorul precizat în sursa dată  este  „Matei Basarab”. Al doilea răspuns corect este „Vasile Lupu”. Puteţi să scrieţi ambele variante de răspuns, dar punctajul primit rămâne de 2 puncte.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. XVII 2 puncte Dacă formulați răspunsul într-un enunț, primiți exact acelaşi număr de puncte.  De ex.:  Secolul la care se referă sursa dată este secolul al XVII-lea.
3. Menţionaţi conflictul militar internațional și o caracteristică a acestuia, la care se referă sursa

dată.

„Războiul de 30 de ani” este denumirea conflictului militar.

O caracteristică a acestui conflict  este că „ a permis exportatorilor est-europeni […] să obțină venituri excepțional de ridicate”.

6 puncte Primiți 3 puncte pentru denumirea conflictului militar.

Primiți 3 puncte pentru caracteristica conflictului militar pe care o puteţi scrie cu cuvintele voastre sau puteţi să daţi citat (să selectați cu ghilimele din text, exact cum am făcut eu).

 

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la Transilvania „haraciul Transilvaniei s-a menținut până în 1658 […], variind între 10 000 și 15 000 de galbeni”.

„fiind apoi mărit […] la 40 000 de galbeni, cuantum care s-a păstrat până la ocuparea Principatului de către austrieci”.

6 puncte Primiți câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele două  informaţii referitoare la Transilvania.

Răspunsul puteţi să-l scrieți într-un enunț sau puteţi să redați informația cu cuvintele voastre. Personal prefer citate deoarece unii elevi, când reformulează informaţiile, distorsionează sensul.

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din

Țara Românească și din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă.

Un punct de vedere referitor la reprezentanți ai instituției domniei din Moldova şi Ţara Românească este că aceștia au avut susținerea Imperiului Otoman în funcţie de interesele acestuia.

Prima informaţie selectată din text care îmi susţine punctul de vedere este „unii domni fiind chiar înscăunați fără să li se ceară niciun ban…”.

A doua informaţie selectată din text care îmi susţine punctul de vedere formulat este: „în unele cazuri cu totul deosebite Poarta [Imperiul Otoman] a trimis chiar unele subsidii domnilor români pentru realizarea unor acțiuni politice favorabile intereselor otomane”.

În concluzie, cele două informații selectate din text îmi susțin punctul de vedere conform căruia  reprezentanți ai instituției domniei din Moldova şi Ţara Românească au avut susținerea Imperiului Otoman în funcţie de interesele acestuia la un moment dat.

 

10 puncte Pentru formularea punctului de vedere primiți 4 puncte DOAR DACĂ este urmat de un citat.

Susținerea punctului de vedere printr-o informaţie selectată din text (adică daţi citat) vă aduce 3 puncte.

Susținerea punctului de vedere prin scrierea unei a doua informaţii selectate din text vă mai aduce 3 puncte.

NU primiţi puncte dacă scrieţi doar informaţiile din text (citatele) fără să scrieţi şi punctul de vedere!

 *pentru concluzie nu se acordă punctaj.

*apreciez că orice punct de vedere ar trebui să se încheie cu o concluzie mai ales că la subiectul al III-lea (la eseu)ultima liniuţă (referitoare la formularea unui punctul de vedere) are punctaj prevăzut în barem pentru utilizarea conectorilor de care exprimă cauzalitatea şi concluzia (aşadar, astfel etc.) punctului de vedere.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la conflicte

militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale. (Se punctează

prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi

concluzia.)

Un fapt istoric relevant conform căreia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale este bătălia de la Belgrad din anul 1456.

Astfel, în vara anului 1456, Iancu de Hunedoara reuşeşte să înfrângă armata otomană condusă de sultanul Mohamed al II-lea deoarece a avut o strategie mai bună decât acesta.

Prin urmare, victoria de la Belgrad a fost una cu un ecou deosebit având drept principal efect stoparea expansiunea otomane în Europa pentru 70 de ani.

4 puncte  Precizarea unui fapt istoric relevant conform căruia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaţionale fără să scrieţi două informaţii referitoare la acest fapt şi fără să  utilizați conectorii care exprimă cauzalitatea şi concluzia NU VĂ ADUCE PUNCTAJ. La acest exerciţiu nu se acordă punctaj intermediar.

 

 

 

Subiectul al III-lea

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre politica internă din România postbelică, având în vedere:

 Structura Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
Introducere Din cei 55 de ani pe care îi parcurge România în perioada postbelică, 42 de ani  au fost marcați de existenţa regimului totalitar comunist cu cele două etape: stalinistă (1947-1965, 18 ani) şi naţional-comunistă (1965-1989, 24 de ani), politica internă reflectând acest lucru.  1 punct dacă există toate elementele: introducere – cuprins – încheiere
Cuprins

Liniuţa 1

menționarea a două fapte istorice desfășurate în România, în perioada 1946-1950 și a două asemănări între acestea;

Astfel, după abdicarea regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, comuniştii au preluat întreaga putere politică în România şi au introdus o serie de măsuri prin care au instituit un control generalizat în toate domeniile. Două fapte istorice desfășurate în perioada 1946-1950 au fost naţionalizarea industriei, băncilor şi micilor afaceri în anul 1948 şi începerea colectivizării în anul 1949.

O primă asemănare între aceste două fapte istorice este că au vizat desfiinţarea proprietății private. A doua asemănare între faptele istorice menţionate este că s-a instituit un control al statului în domeniul economic.

6 puncte

 

6 puncte

Pentru menționarea oricăror două fapte istorice din intervalul 1946-1950 se acordă câte 3 puncte. 

 

Pentru menționarea oricăror două asemănări între faptele menţionate se acordă câte 3 puncte.

 

Liniuța 2

precizarea constituției adoptate în România, în deceniul șase al secolului al XX-lea și

prezentarea unui aspect referitor la aceasta;

În ceea ce priveşte constituţia României adoptată în deceniul al șaselea al secolului al XX-lea aceasta este Constituţia din 1952. Un aspect referitor la această lege fundamentală este că organizează statul român dependent de URSS copiind modelul sovietic. Astfel este consolidat regimul totalitar comunist prin menținerea unipartidismului prin funcționarea, în continuarea, a Partidului Muncitoresc Român. Totodată forma de guvernământ care se menține a fost republica populară, iar rolul Marii Adunări Naţionale ca for legislativ a fost anulat, acesta fiind preluat de către Prezidiul MAN. Prin urmare, Constituţia din 1952 a organizat pe plan intern statul român dependent de Uniunea Sovietică. 2 puncte

2 puncte

 

  3 puncte

2 pct. pentru precizarea Constituţiei din 1952.

 2 pct. pentru menționarea oricărui aspect referitor la aceasta.

3 pct. pentru prezentarea aspectului menționat în care sunt precizate două informaţii referitoare la acest aspect şi se utilizează relaţia cauză – efect.

Liniuța 3

 

formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

Un punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului este că acestea se încadrează în practicile politice totalitare care au consolidat regimul condus de Nicolae Ceauşescu.

Îmi susțin punctul de vedere prin menționarea cultului personalităţii. Astfel după vizita în China Şi Coreea de Nord din anul 1971, Nicolae Ceauşescu scrie „Tezele din iulie” prin care inaugurează o  „revoluţie culturală” care urmărea o educare comunistă mai eficientă a maselor. Acest fapt a fost posibil deoarece Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost profund impresionați de spectacolele omagiale dedicate liderilor Mao Zedong, respectiv Kim Ir Sen . Prin urmare, la revenirea în ţară, Ceauşescu a formulat 17 propuneri reunite în „teze” care au însemnat revenirea la cenzură, abandonarea deschiderii către Occident, implicarea PCR în domeniul învăţământului, înfiinţarea de ansambluri artistice în toate instituțiile statului pentru promovarea creațiilor naţionale etc.. Deci, practica politică a promovării cultului personalităţii se încadrează în utilizarea de practici politice totalitare în România naţional-comunistă pe plan intern.

1 punct

 

 

 

 

 

 

4 puncte

Pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice utilizate în România, în perioada național-comunismului

 

 

Pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric relevant, prin precizarea a două informaţii referitoare la acest fapt şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea.

Încheierea eseului În concluzie, România postbelică a fost marcată de cei 42 de ani, de existenţa regimului totalitar comunist transpus în politica internă prin diverse măsuri.

 

Informația istorică = 24 de puncte

Ordonarea şi exprimarea ideilor = 6 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat

1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins  – încheiere)

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

 

error

Vă place acest site? Distribuiţi, vă rugăm :)

error: Content is protected !!