Rezolvarea explicată a subiectelor de la Simularea examenului naţional de bacalaureat la Istorie_2022

BAC ISTORIE – SIMULARE 2022

Recomand vizualizarea pe un ecran mare (laptop etc.) Pe smartphone nu “intră” coloana cu explicaţii. 

 

Subiectul I

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos. Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

Cerința Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
1. Numiţi bătălia din anul 1330, precizată în sursa A.

 

Posada 2 puncte Dacă formulați răspunsul într-un enunț, primiți exact acelaşi număr de puncte: Bătălia precizată în sursa A este “Posada”. SAU Bătălia de la Posada. Indiferent de formulare punctajul primit rămâne de 2 puncte.
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din 1335-1345.

 

„Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfăşurat de această dată pe un front mult mai larg”. 2 puncte Puteţi să formulați răspunsul într-un enunț (prin reformularea informației din textul sursă), puteţi să citați (să scrieţi răspunsul extras din text cu ghilimele). Textul mai oferă şi alte informaţii pentru intervalul 1335-1345, de exemplu: “O nouă fază a presiunii ungare s-a consumat în anii 1343-1345, după moartea lui Carol Robert şi încoronarea fiului său Ludovic cel Mare” SAU în 1335 au avut loc conflicte în Ţara Bârsei şi la Severin etc..
3. Menţionaţi statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât

și sursa B.

Statul medieval este „Ţara Românească”.

Conducătorul acestuia este „Basarab”.

6 puncte Un alt model de rezolvare poate fi: Statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B este „Ţara Românească”, respectiv „Basarab”
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că trupele muntene și

bulgare sunt aliate.

B 3 puncte Sugestie de rezolvare facilă!

Litera de la răspunsul ex. 4 este cealaltă faţă de litera care face obiectul ex. 5. Oricum voi vă asigurați că răspunsul corect se regăsește în textul indicat!

5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul

fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).

Cauză: „Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea şi al XIV-lea a fost atât de gravă”

Efect: „încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu şi jumătate pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al regatului”

7 puncte Sugestii! Pentru o rezolvare corectă, identificaţi în textul sursă conectori de cauzalitate /concluzie: întrucât, aşadar, din cauza, deoarece, pentru că, pentru a, prin urmare etc.

Citiţi cu atenţie! Toate textele suport oferă cel puţin patru informaţii aflate în relație cauză-efect. De ex. puteţi să identificaţi şi alt răspuns corect:

Cauză: „Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze”

Efect: „astfel încât, în anul 1330, regele Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situaţia din teritoriile de la Sud de Carpaţi”.

6. Prezentați două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.

 

Un fapt istoric referitor la instituțiile centrale din spațiul românesc, desfășurat în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea este cel referitor la intrarea Transilvaniei sub dominaţia otomană în secolul al XVI-lea.

 

O informaţie referitoare la acest fapt istoric este că înfrângerea Ungariei bătălia de la Mohacs (1526) şi transformarea acesteia în pașalâc a reprezentat o cauză a instaurării dominaţiei otomane, voievodul Transilvaniei încetând să mai fie numit de Coroana maghiară.

A doua informaţie referitoare la acest fapt istoric este că organizarea efectivă sub dominaţie otomană s-a făcut în 1541 când Transilvania devine „mare principat autonom sub suzeranitate otomană”, conducătorul ei fiind ale de Dietă şi confirmat de către sultan.

 

Al doilea fapt istoric referitor la instituțiile centrale din spațiul românesc, desfășurat în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea este cel referitor la instaurarea regimului fanariot.

O primă informaţie referitoare la instaurarea regimului fanariot este că s-a produs în Moldova şi Ţara Românească la începutul secolului al XVIII-lea (în anii 1711, respectiv 1716).

A doua informaţie referitoare la regimul fanariot este că domnitorii continuă să fie numiţi de sultan, dar nu dintre boierii români, ci dintre grecii din cartierul Fanar din Constantinopol, acest regim menţinându-se aprox. un secol.

6 puncte Primiți 1 punct dacă menționați un fapt istoric referitor la instituțiile centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. Intrarea Transilvaniei sub dominaţia otomană a însemnat o modificare la nivelul instituției centrale a voievodatului în sensul că nu mai era numit de regele Ungariei, ci de sultan.

Primiți alte 2 puncte dacă faceți o scurtă expunere în care precizaţi două informaţii referitoare la faptul istoric menționat.

*răspunsul vostru pe foaia de examen NU se subliniază, NU se încercuiește, NU se evidențiază în niciun fel. Pe aceste model de rezolvare am procedat aşa pentru a „vedea” voi mai bine modalitatea de rezolvare!

 

Primiți 1 punct dacă menționați un alt fapt istoric, adică instaurarea regimului fanariot.

Primiți alte 2 puncte dacă faceți o scurtă expunere în care precizaţi două informaţii referitoare regimul fanariot.

  *ca să realizaţi „prezentarea unui fapt istoric” trebui să aveţi în vedere care rezolvarea voastră să răspundă la  cel puţin 3 dintre următoarele întrebări: unde?, când? cum? cine? ce? Despre cine? de ce? pentru cine? din ce cauză? care? ce fel de? cui? etc.

*Alte fapte istorice pe care le puteţi scrie erau: cele referitoare la Tratatul de la Alba-Iulia din 1595 dintre Sigismund de Bathory şi Mihai Viteazul, intrarea Transilvaniei sub dominaţia austriacă şi organizarea ei prin Diplomele leopoldine sau înfiinţarea Bisericii greco-catolice din Transilvania.

7. Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea.

 

 Autonomiile locale atestate în spaţiul românesc în secolul al XIII-lea sunt cele din „Diploma cavalerilor ioaniţi”: cnezatele lui Ioan şi Farcaş, voievodatele lui Litovoi şi Seneslau, Ţara Severinului. Asemănarea dintre oricare două autonomii locale menţionate este că au fost conduse de lideri cu atribuții militar-administrative. 4 puncte Sugestie de rezolvare pentru a „vedea” asemănarea este mai uşor să scrieţi pe foaia de examen cele  autonomiile locale şi apoi să realizaţi asemănarea.

Alte răspunsuri puteau fi: că au contribuit la constituirea statului medieval Ţara Românească sau că aceste autonomii locale au apărut prin unirea obștilor săteşti.

Subiectul al II-lea

Citiţi cu atenţie sursa de mai jos. Pornind de la aceste sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

 Cerința Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
1. Numiți un lider politic precizat în sursa dată.

 

Ceauşescu 2 puncte Dacă formulați răspunsul într-un enunț, primiți exact acelaşi număr de puncte:  De ex.:  Liderul politic precizat în sursa dată este Ceauşescu. Al doilea răspuns corect este „Gheorghiu – Dej”. Puteţi să scrieţi ambele variante de răspuns, dar punctajul primit rămâne de 2 puncte.
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. XX 2 puncte Dacă formulați răspunsul într-un enunț, primiți exact acelaşi număr de puncte.  De ex.:  Secolul la care se referă sursa dată este secolul al XX-lea.
3. Menţionaţi practica politică utilizată în mediul rural și un obiectiv al acesteia, la care se referă

sursa dată.

 

„Sistematizarea satului” este practica politică utilizată în mediul rural.

Un obiectiv al acesteia a fost „înlocuirea satelor cu centre agrotehnice”.

6 puncte Primiți 3 puncte pentru menționarea practicii politice utilizate în mediul rural.

Primiți 3 puncte pentru menționarea obiectivului aceste practici. Alt răspuns corect era şi „ Transformarea locuitorilor din mediul rural în proletari”.

Puteţi să scrieţi cu cuvintele voastre sau puteţi să daţi citat (să selectați cu ghilimele din text)

4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la cultul personalităţii. „trăsătura definitorie a regimului lui Ceauşescu a fost cultul personalităţii”

„în presă, la televizor şi în cadrul adunărilor publice, el se afla în centrul atenției”.

6 puncte Primiți câte 3 puncte pentru fiecare dintre cele două  informaţii referitoare la cultul personalităţii.

Răspunsul puteţi să-l scrieți într-un enunț sau puteţi să redați informația cu cuvintele voastre. Personal prefer citate deoarece unii elevi, când reformulează informaţiile, distorsionează sensul.

5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la industria României, susţinându-l cu

două informaţii selectate din sursă.

Un punct de vedere referitor la industria României este că Ceauşescu a gândit nişte planuri privind dezvoltarea forţată a ei, planuri care s-au dovedit greşite şi care vor contribui la intrarea României în criză economică.

Prima informaţie selectată din text care îmi susţine punctul de vedere este „În timpul lui Ceaușescu, efortul de industrializare a fost neînduplecat și împins la extrem”.

A doua informaţie selectată din text care îmi susţine punctul de vedere formulat este: „Economia a dat semne tot mai mari de slăbiciune, în ciuda creșterii continue impresionante, iar începând cu anii 1980 a intrat într-o fază de colaps”

În concluzie, cele două informații selectate din text îmi susțin punctul de vedere conform căruia  planurile lui Ceauşescu referitoare la industria României s-au dovedit greşite şi au determinat intrarea României în criză economică.

 

10 puncte Pentru formularea punctului de vedere primiți 4 puncte DOAR DACĂ este urmat de un citat.

Susținerea punctului de vedere printr-o informaţie selectată din text (adică daţi citat) vă aduce 3 puncte.

Susținerea punctului de vedere prin scrierea unei a doua informaţii selectate din text vă mai aduce 3 puncte.

NU primiţi puncte dacă scrieţi doar informaţiile din text (citatele) fără să scrieţi şi punctul de vedere!

 *pentru concluzie nu se acordă punctaj.

*apreciez că orice punct de vedere ar trebui să se încheie cu o concluzie mai ales că la subiectul al III-lea (la eseu)ultima liniuţă (referitoare la formularea unui punctul de vedere) are punctaj prevăzut în barem pentru utilizarea conectorilor de care exprimă cauzalitatea şi concluzia (aşadar, astfel etc.) punctului de vedere.

6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia regimul politic instaurat în

România după „prăbușirea ordinii comuniste în decembrie 1989‟ are caracter democratic. (Se punctează

prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi

concluzia.)

Un fapt istoric relevant conform căruia regimul politic instaurat în România după “prăbuşirea ordinii comuniste în decembrie 1989” îl reprezintă adoptarea Constituţiei din 1991.

Astfel, în conținutul acesteia se regăsesc prevederi care imprimă caracterul democratic al acesteia prin: existenţa pluripartidismului politic, lipsa cenzurii prin garantarea libertății de exprimare a opiniei publice şi revenirea la un parlament bicameral.

Deoarece pluripartidismul este reintrodus în România postdecembristă se asigură o reprezentare fidelă a opțiunilor politice la nivelul întregii populații.

În plus existenţa libertății de exprimare garantată de Constituţia din 1991 întărește una dintre cele mai importante trăsături ale democrației, lipsa cenzurii.

Datorită revenirii la bicameralismul Parlamentului României avem practic o revenire a unei structuri organizatorice a legislativului care a existat în perioada aplicării celorlalte constituţii democratice, din 1866, respectiv 1923.

În concluzie, adoptarea Constituţiei din 1991 în care se regăsesc prevederile menţionate, demonstrează că regimul politic instaurat în România are un caracter democratic.

4 puncte  Precizarea unui fapt istoric relevant conform căruia românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaţionale fără să scrieţi două informaţii referitoare la acest fapt şi fără să  utilizați conectorii care exprimă cauzalitatea şi concluzia NU VĂ ADUCE PUNCTAJ. La acest exerciţiu nu se acordă punctaj intermediar.

 

Subiectul al III-lea

Elaborați, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluţia statului român în perioada 1801-1930, având în vedere:

 Structura Model de rezolvare Punctaj Detalii aplicare barem
Introducere Evoluţia statului român în perioada 1801-1930 a fost una spectaculoasă trecând prin faza proiectelor politice în prima jumătate a secolului al XIX-lea,  prin  constituirea statului în deceniul șase al secolului al XIX-lea, dar şi prin desăvârșirea consolidării acestuia în prima jumătate a secolului al XX-lea.  1 punct dacă există toate elementele: introducere – cuprins – încheiere
Cuprins

Liniuța 1

precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea și menționarea unei prevederi a acestuia;

 

Astfel, un proiect politic referitor la statul român modern, elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea a fost unul dintre documentele programatice ale Revoluţiei conduse de Tudor Vladimirescu din anul 1821, Cererile norodului românesc.

 

 

O prevedere  importantă cuprinsă în acest proiect politic a fost renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene, fapt ce se va realiza în 1821, după înfrângerea revoluţiei.

2 puncte

 

 

 

 

3 puncte

Pentru precizarea oricărui proiect politic din elaborat în prima jumătate a secolului al XIX-lea se acordă 2 puncte. Alte răspunsuri corecte puteau fi: Proclamaţia de la Padeş, Constituţia Cărvunarilor, Actul de unire şi independenţă, Osăbitul act de numire a suveranului românilor, oricare document eleborat în timpul Revoluţiei de la 1848.Pentru menționarea oricărei prevederi a proiectului politic precizat se acordă 3 puncte.
Liniuța 2

menţionarea a trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea;

 

 

În ceea ce priveşte trei fapte istorice referitoare la statul român modern, desfășurate în deceniile șase-șapte ale secolului al XIX-lea menţionez cele trei fapte desfășurate în anii 1857, 1858 şi 1859. Astfel, în anul 1857 au avut loc Adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească care s-au încheiat cu adoptarea unor Rezoluţii prin care românii şi-au exprimat dorinţa de unire. În anul 1858, Marile Puteri întrunite în cadrul unei conferinței au adoptat Convenţia de la Paris care prevedea unirea celor două principate româneşti sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”, iar la conducere stabileau că trebuie doi domni. În anul 1859 însă, adunările elective din Moldova, respectiv Ţara Românească au ales în funcţia de domn aceeaşi persoană, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, realizând astfel prima etapă a constituirii statului român modern prin dubla alegere.  

3 puncte

 

3 puncte

 

3 puncte

 

3 pct. pentru menționarea Adunărilor ad-hoc (1857)

 

3 pct. pentru menționarea Convenţiei de la Paris (1858)

3 pct. pentru menționarea dublei alegeri a lui Al. I. Cuza din 1859 

Liniuța 3

prezentarea unui fapt istoric din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari;

 

Ultima etapă în constituirea statului român s-a desfășurat în anul 1918 când, într-un context intern şi extern excepțional, în care s-a realizat Marea Unire. Unul dintre faptele istorice care au contribuit la realizarea României Mari a fost unirea Bucovinei. Având în vedere pierderea războiului de către Puterile Centrale, afirmarea principiului autodeterminării popoarelor şi destrămarea Austro-Ungariei, românii din Bucovina se organizează într-un Congres General. Astfel, în ziua de 28 noiembrie 1918, la Cernăuţi, s-a votat „unirea necondiţionată şi pe vecie cu România”. Aşadar un fapt din anul 1918, care a contribuit la realizarea României Mari a fost unirea cu Bucovinei. 2 puncte

 

3 puncte

2 pct. pentru menționarea oricărui aspect referitor la aceasta.

3 pct. pentru prezentarea aspectului menționat în care sunt precizate două informaţii referitoare la acest aspect şi se utilizează relaţia cauză – efect.

 

Liniuța 4

formularea unui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 şi susținerea acestuia printr-un argument istoric.

 

 

Un punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930 este că sunt reflectare de prevederile constituționale.

Îmi susțin punctul de vedere prin menționarea adoptării Constituţiei din 1923.

În primul rând, graniţele statului român s-au modificat substanțial a fost nevoie să se adopte şi o nouă lege fundamentală.

În al doilea rând, între prevederile acesteia se regăsesc trei principii de bază ale democrației:  pluripartidismului politic, separarea puterilor în stat şi libertatea de exprimare (lipsa cenzurii).

Deci, Constituţia din 1923, aplicabilă în România Mare în intervalul  din cerinţă, reflectă prin prevederile sale caracteristicile de bază ale democrației.

1 punct

 

 

 

 

 

 

4 puncte

Pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la democrația din România Mare în perioada 1919-1930.

 

 

 

Pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric relevant (adică Constituţia din 1923), prin precizarea a două informaţii referitoare la acest fapt şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.

Încheierea eseului În concluzie, evoluţia statului român în perioada 1801-1930 a fost una spectaculoasă trecând prin faza proiectelor politice,  prin  constituirea statului în deceniul șase al secolului al XIX-lea şi prin desăvârșirea consolidării acestuia în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Informația istorică = 24 de puncte

Ordonarea şi exprimarea ideilor = 6 puncte distribuite astfel:

2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat

1 punct pentru utilizarea parțială a limbajului istoric adecvat

1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins  – încheiere)

2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice

1 punct pentru respectarea parțială a succesiunii

1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu

 

error

Vă place acest site? Distribuiţi, vă rugăm :)

error: Content is protected !!