Protestantismul şi Contrareforma_clasa a IX-a
Cauze economico-sociale
Bogăţia excesivă a clerului
Vinderea şi cumpărarea funcțiilor ecleziastice
Vinderea de indulgenţe
Taxe apăsătoare
Cauze politice
Instaurarea monarhiei absolute
Rivalitatea dintre Biserica catolică şi marii nobili
Neacceptarea amestecului papei în politica internă a statelor catolice
Cauze morale şi religioase
Încălcarea valorilor creştine de către înalții reprezentanți ai clerului
Slăbirea încrederii oamenilor în Biserica catolică
Slăbirea autorității papei (mutarea sediului la Avignon)
COMPARAŢIE între luteranism şi clavinism
|
Martin Luther |
Jean Calvin |
| Pomenirea şi cumpărarea indulgențelor nu au nicio valoare – numai credința poate salva sufletul omului.
Fiecare credincios trebuie să citească Biblia şi s-o interpreteze după propria conștiință.
Simplificarea ceremonialului religios.
Refuzul celibatului preoților.
Neacceptarea cultului icoanelor şi al moaștelor. |
Simplificarea ritualului religios mai mult decât susţinea Luther.
Introducerea ordinii şi disciplinei severe în Biserică.
Principii morale stricte (interzice dansul şi jocurile de noroc).
Susţine predestinarea (mântuirea este decisă de voința lui Dumnezeu şi nu de faptele omului).
Biblia este singura sursă a adevărului. |
|
SCHIŢĂ DE LECŢIE cu obiective care exprimă capacitatea, condiţiile şi criteriile de performantă – Reforma şi Contrareforma
|
||
| Obiectivele lecţiei | Profesorul utilizează conversaţia euristică şi realizează schema la tablă sintetizând răspunsurile elevilor | Activităţi de învăţare |
| *evităm întrebările: „în ce dată suntem azi”, „la ce pagină?”, „care este titlul?” | Profesorul scrie data la tablă, sub dată notează paginile din manual unde se află lecţia, titlul lecţiei | Ce fac elevii concret în timpul orei. |
| La sfârşitul orei elevul va fi capabil
O. 1 – să explice ce este „Reforma religioasă” fără ajutor (utilizând şi cuvinte proprii) indicând unde şi când a apărut/răspândit.
*obiectivul se consideră atins dacă elevul reuşeşte să formuleze o definiţie care să cuprindă cele patru repere cuprinse în definiţie. |
1.Definiţie
Reforma religioasă este o amplă mişcare contra Bisericii catolice din sec. XVI, apărută în Imperiul romano-german, Anglia, Elveţia şi Franţa şi care s-a răspândit în Spania şi Ţările de Jos (Belgia, Olanda) |
Localizează pe harta istorică din manual, p. 105 zonele de apariţie şi de răspândire ale Reformei religioase. |
| O. 2
– să enumere cauzele Reformei religioase fără să folosească manualul /caietul de notiţe într-o expunere orală, neîntreruptă, logică.
*obiectivul se consideră atins dacă elevul reuşeşte să enumere minium trei cauze ale Reformei . |
2.Cauze
– rivalitatea dintre marii nobili şi reprezentanţii Bisericii catolice – neacceptarea amestecului papei în politica internă a statelor catolice – comportamentul preoţilor catolici – vinderea de indulgenţe
|
Utilizează „Dicţionarul” de la p. 38 pentru explicaţia termenului indulgenţă
Rezolvă exerciţiul 1 /p. 39 observând imaginea C şi citind sursa B. |
| O. 3
– să prezinte principalele trei religii protestante precizând întemeietorul, localizându-l pe harta istorică şi indicând cel puţin o trăsătură caracteristică a fiecăreia.
*obiectivul se consideră atins dacă elevul reuşeşte să-i numească pe cei trei reprezentanţi ai religiilor protestante indicând locul de apariţie şi o trăsătură caracteristică. |
3.Manifestări
a. Martin Luther – lutheranismul – în Imperiul romano-german (95 de teze, Wittenberg, mântuirea prin credinţă, simplificarea cultului, autoritatea supremă a Bibliei)
b. Jean Calvin – calvinismul – în Elveţia şi Franţa (pune accentul pe predestinare în paralel cu interzicerea luxului)
c. Henric al VIII-lea Tudor – anglicanismul – Anglia (regele devine şef al bisericii ieşind de sub controlul papei, dar păstrează anumite trăsături catolice)
|
Rezolvă ex. 2 / p. 39
Citesc studiul de caz „Martin Luther”, p. 42 şi rezolvă aplicaţiile 1 şi 2 de la p. 43. Citesc studiul de caz „Confesiuni protestante”, observă imaginea D şi diagrama E de la p. 42. Citesc studiul de caz „Henric al VIII-lea” de la p. 44 observând imaginile A, B, C şi D + rezolvând aplicaţiile 1 şi 2 de la p. 45. Vizionează secvenţa animată cu o durată de 5,24 minute folosind smartphone-urile (sau videoproiectorul clasei unde există): „Henric al VIII-lea întemeietorul unei religii protestante: anglicanismul”. https://www.youtube.com/watch?v=xdZcqAss92w&feature=youtu.be
|
| O. 4
– să motiveze măsurile luate de Biserica catolică pentru oprirea Reformei folosind termenii noi specifici într-o expunere orală indicând rolul fiecăreia.
*obiectivul se consideră atins dacă elevul reuşeşte să explice dacă măsurile luate de către reprezentanţii Bisericii catolice şi-au atins sau nu scopul. |
4.Reforma catolică = Contrareforma
– Conciliul de la Trento = introduce o disciplină severă, celibatul, slujba în limba latină şi înfiinţează: · se înfiinţează Ordinul călugărilor iezuiţi = şcoli apreciate · apare Inchiziţia = tribunal bisericesc care-i judeca pe eretici |
Folosesc dicţionarul de la pp. 41, 43, 45 şi reţin/scriu explicaţiile termenilor: Contrareformă, conciliu, celibat, iezuiţi, Inchiziţie, erezie, eretic.
Observă imaginile de la pp. 40-41. Rezolvă aplicaţiile 1, 2 şi 3 de la p. 41 |
| O. 5
– să formuleze un punct de vedere faţă de urmările Reformei religioase folosind introducerea „din punctul meu de vedere” şi aducând minimum un argument care să-i susţină opinia.
*obiectivul se consideră atins dacă elevul reuşeşte să formuleze o opinie şi să o susţină cu un argument. |
5. Urmări
– Reforma religioasă se răspândeşte în Europa – Scăderea puterii Bisericii catolice – Apar conflicte între catolici şi protestanţi, de ex.; · Războiul ţărănesc german (1524-1525) · Războaiele religioase dintre catolici şi hughenoţi în Franţa (1562-1598) |
Rezolvă aplicaţiile de la p. 45.
Toţi elevii exersează formularea de opinii şi susţinerea lor cu argumente.
Test online cu răspuns imediat – pe https://rosioru.ro la secţiunea „Teste online” sau la linkul https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSe2F60JAkOpmelG1OkLF1iqNa08yj3gfP96EsGR9MsecW5p_w/viewform
|