Generaţia paşoptistă. Programe şi consecinţe ale revoluţiei_clasa a VIII-a
Generaţia paşoptistă. Programe şi consecinţe ale revoluţiei
- Cauze
– social-economice: starea de nemulţumire a românilor determinată de: lipsa unor reforme care să ducă la modernizare, acutizarea problemei agrare şi necesitatea rezolvării sale (iobăgia, claca, lipsa pământului)
– politico-naţionale: existenţa dominaţiei străine: rusă şi turcă în Ţara Românească şi Moldova; austriacă, în Transilvania, Banat şi Bucovina.
- Obiectivele revoluţiei
– sociale: rezolvarea problemei ţărăneşti – desfiinţarea servituţilor feudale şi împroprietărirea
– naţionale:
- minimal – înlăturarea protectoratului rusesc şi a Regulamentului Organic
- maximal – dobândirea independenţei şi realizarea unirii
- Documentele programatice
Petiţiunea – proclamaţiune, 27 martie, Iaşi, Moldova, Vasile Alecsandri şi Costache Negri
– caracter moderat evidențiat: „Sfânta păzire a Regulamentului Organic” şi „grabnica îmbunătăţire a stării locuitorilor de la sate”
– desfiinţarea cenzurii şi acordarea funcțiilor după merit
Petiţiunea Naţională, 3-5 mai, Blaj, Câmpia Libertăţii, Transilvania, Simion Bărnuţiu, 40.000 de participanţi
– recunoaşterea naţiunii române, desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire
– folosirea limbii române în administraţie şi învăţământ
– s-a strigat „noi vrem să ne unim cu ŢARA”
Petiţia Ţării, 20 mai, Cernăuţi, Bucovina, Eudoxiu Hurmuzaki
- autonomia provinciei şi a bisericii ortodoxe
- recunoaşterea limbii române
Prinţipurile noastre pentru reformarea patriei, 12 mai, Braşov, cel mai radical document programatic, care a aparţinut emigraţiei moldovene:
- independenţa naţională, împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire
- unirea Ţărilor Române
Proclamaţia de la Islaz, 9 iunie, Islaz, Ţara Românească, I.H. Rădulescu
- respectarea autonomiei, domn ales pe 5 ani
- desfiinţarea clăcii cu despăgubirea proprietarilor
- învăţământ egal pentru toţi cetăţenii
Petiţia neamului românesc din Ungaria şi Banat, 15 iunie, Lugoj, Banat, Eftimie Murgu
- autonomia provinciei şi a bisericii ortodoxe
Dorinţele partidei naţionale din Moldova, august, Cernăuţi – Mihail Kogălniceanu, a aparţinut emigraţiei moldovene
- autonomia Moldovei
- emanciparea clăcaşilor şi împroprietărirea lor prin despăgubire
- Semnificație
- s-a accentuat conştiinţa de sine a naţiunii române
- au fost create premisele făuririi statului naţional român