Românii între Orient şi Occident. Conservatorism şi modernizare_clasa a VIII-a

Românii între Orient şi Occident. Conservatorism şi modernizare

1. Trăsăturile perioadei 1711/1716-1849

• 1711/1716-1821– boierii românii au redactat memorii în care au fixat obiectivele naţionale şi pe care le-au înaintat Marilor Puteri:
  • renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene
  • unirea şi independenţa Principatelor
• 1822-1848– se redactează proiecte de constituţie, se organizează partida naţională, se desfăşoară Revoluţia de la 1848-1849 şi urmăresc realizarea obiectivelor naţionale

 

2. Proiecte de modernizare

• 1769 – mitropolitul Gavril Callimachi
• 1802 – Dumitrache Sturdza
• 1817-1818 – Iordache Rosetti-Rosnoveanu
• după Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821 sultanul a decis renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la cele pământene
  • Ţara Românească – Grigore Dimitrie Ghica
  • Moldova –Ioniţă Sandu Sturdza
• 1822 Ionică Tăutu a redactat Constituția cărvunarilor: propunea organizarea statului pe baza principiului separaţiei puterilor în sat şi limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului obştesc
• 1837-1838 Ion Câmpineanu
  • liderul Partidei Naţionale din Ţara Românească
  • a redactat două proiecte prin care cerea înlăturarea suzeranităţii otomane şi a protectoratului rusesc, unirea românilor, domnia ereditară şi garantarea drepturilor şi libertăților
    • Actul de unire şi independenţă
    • Osăbitul act de numire a suveranului românilor

 

3. Principatele, între puterea suzerană şi puterea protectoare

• 1826 Convenţia de la Akkerman – dintre Rusia şi Turcia:
  • stabilea că domnii erau numiţi pe o perioadă de 7 ani şi prevedea libertatea comerţului după aprovizionarea Porţii
• 1829 Tratatul de la Adrianopol– dintre Rusia şi Turcia:
  • Principatele intrau sub protectoratul rusesc (+ ocupaţie militară)
  • domnii erau pe viaţă
  • urma să se elaboreze niște regulamente de organizare politică

 

4. Regulamentele Organice

• au fost redactate de două comisii de boieri moldoveni şi munteni sub monitorizarea consului general rus Pavel Kiseleff
• s-au aplicat în Ţara Românească (din 1831) şi în Moldova (din 1832)
• au avut valoare de constituţie
• s-a introdus principiul separaţiei puterilor în stat
• s-au desfiinţat vămile interne
• primii domni regulamentari: Alexandru Ghica (Ţara Românească) şi Mihail Sturdza (Moldova)