Secolul fanariot_clasa a VIII-a
Secolul fanariot
*secolul fanariot = 1711/1716 – 1821
*Fanar = cartier din Istanbul locuit de greci;
*familii fanariote = Mavrocordat, Callimachi, Ghica, Caragea, Ipsilanti, Mavrogheni
- Caracteristici
- negative:
- domnul era numit direct de sultan
- armata a fost desfiinţată
- cresc taxele
- domniile sunt scurte
- creşte numărul dregătorilor
- pozitive:
- Principatele nu sunt transformate în paşalâcuri (provincii din Imperiul otoman)
- s-au înfiinţat primele consulate la Bucureşti şi Iaşi
- boierii români se organizează în partida naţională care redactează aprox. 40 de memorii adresate Marilor Puteri prin care solicită renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene.
- Domni fanarioţi reprezentativi
- Constantin Mavrocordat
- de 6 ori domn în Ţara Românească şi de 4 ori în Moldova
- a redactat Proiectul de constituţie (1746) care cuprindea reforme pentru modernizarea statului, de ex:
- în administrație – dregătorii să fie plătiţi, iar conducerea judeţelor să fie încredinţantă unor ispravnici plătiţi
- în domeniul fiscal – înlocuirea multiplelor taxelor cu un impozit fix pe cap de locuitor, plătibil în patru rate anuale
- în domeniul justiţiei – au fost înfiinţate instanţe de judecată în ţinuturi şi judeţe
- în domeniul social – a fost desfiinţată şerbia
- Alexandru Ipsilanti
- a reorganizat Academia Domnească de la Sf. Sava şi sistemul de poştă
- a dat Pravilniceasca condică= primul cod de legi din Ţara Românească aplicabil între 1780-1818
- Scarlat Callimachi
- a dat Codul Callimachi în Moldova
- Ioan Caragea
- a dat Legiuirea Caragea în Ţara Românească (în 1818)
- Urmări
- după Revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu (1821), Poarta a renunţat la domniile fanariote şi a revenit la domniile pământene:
- în Moldova – Ioniţă Sandu Sturdza
- în Ţara Românească – Grigore Dimitrie Ghica