Revoltă versus Revoluţie
În seara zilei de 14 iulie 1789, după căderea Bastiliei, regele Ludovic al XVI-lea îl întreabă pe ducele La Rochefoucauld-Liancourt, pe atunci mare maestru al garderobei regale: „Este, deci, o revoltă?” Acesta îi răspunde: „Nu, sire, este o revoluţie”. Urmarea e cunoscută: regele e îndepărtat de pe tron, apoi executat, iar monarhia este înlocuită de republică. Cât despre duce, după ce devine, în timpul Revoluţiei, deputat şi chiar preşedinte al Adunării Constituante, se repliază strategic în Anglia, apoi în America, iar când revine în Franţa militează împotriva sclaviei şi a jocurilor de noroc şi întemeiază, la Paris, cea dintâi Casă de economii şi prevedere, la 15 noiembrie 1818. Tot el înfiinţase, pe domeniul său, o şcoală de arte şi meserii pentru copiii de soldaţi, devenită, în 1788, Şcoala copiilor patriei, aflată sub protecţie regală: practic, o instituţie care a condus, din aproape în aproape, la actualele licee militare… Un adevărat vizionar.
Care este, totuşi, diferenţa între revoltă şi revoluţie? Revoluţia înseamnă schimbarea fundamentală a valorilor, a instituţiilor politice, a structurii sociale şi a conducătorilor. Mai mult decât o simplă revoltă, răscoală, răsculare, răzvrătire, răzmeriţă, rebeliune, rebelie, răzvală, insurgenţă, sediţiune, nesupunere, zaveră, zurbă, jaquerie, bunt, ridicare în masă, protest, protestaţie, protestaţiune, revoluţia este ca un upgrade, adică o schimbare majoră, de paradigmă, a societăţii, o ridicare la un alt nivel, faţă de un simplu update, adică o actualizare, o îmbunătăţire minoră a unui program informatic deja existent.
Revoluţia are cauze, participanţi, o scânteie care o declanşează, urmăreşte obiective, se desfăşoară sub conducerea unor lideri remarcabili şi se încheie cu schimbarea unor conducători care păreau de neînlocuit şi chiar a ordinii sociale, în profunzimea ei. Toate revoluţiile pornesc dintr-o revoltă, dar nu toate revoltele culminează într-o revoluţie. Printre revolte sunt reţinute, în istoria românilor, Răscoala de la Bobâlna (1437), Răscoala lui Gheorghe Doja (1514), Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan (1784) sau Răscoala din 1907. La capitolul revoluţii se cuvin menţionate: Revoluţia glorioasă din Anglia (1689), Revoluţia franceză (1789-1799), Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821), Revoluţia de la 1848 din multe ţări europene, Revoluţia română din decembrie 1989, dar şi Revoluţia industrială din Anglia, Revoluţia culturală din China sau Revoluţia digitală globală. Remarcăm că unele revoluţii durează puţin, în timp ce altele se întind pe perioade mari de timp. Unele sunt limitate la un anumit teritoriu, altele nu. Dar toate marchează un salt semnificativ, o rupere făţişă cu trecutul!