Povestea fotografiei. De la Noul Testament la Instagram

Fotografia a revoluționat modul în care percepem și documentăm realitatea. Povestea ei începe, într-o formă rudimentară, cu dagherotipia, inventată de Louis Daguerre în 1839, care permitea realizarea primelor imagini detaliate, dar unicat. Ulterior, noi tehnologii au facilitat reproducerea fotografiilor, accelerând răspândirea artei fotografice.

Secolul XX a adus aparatele foto portabile, cum ar fi Kodak Brownie, ce putea fi folosit chiar de copii, fără mare grijă la diafragmă sau timp de expunere, democratizând astfel accesul la fotografie. Fotografia le-a permis oamenilor să imortalizeze momente importante din viaţa lor.

Mulți folosesc fotografia pentru a explora cine sunt, fie prin autoportrete (selfies), fie prin proiecte artistice care le reflectă trăirile. Deoarece, prin fotografie, oamenii își pot exprima viziunea lor unică asupra lumii. Jocul cu lumina, culorile și compoziția transformă fotografia într-o artă accesibilă, dar care nu-i exclude pe profesionişti.

Fotografia ne ajută să descoperim și să apreciem detalii pe care altfel le-am putea trece cu vederea – fie că e vorba de peisaje spectaculoase, de portrete expresive sau de instantanee din viața cotidiană. Mai pe scurt, fotografia pune viața în valoare, o celebrează în felul ei.

Apariția filmului color și dezvoltarea presei ilustrate au transformat fotografia într-un mijloc puternic de documentare a realității. Evenimente istorice, conflicte și mișcări sociale au fost imortalizate și distribuite masiv, influențând opinia publică, contribuind la implicarea oamenilor în susţinerea anumitor cauze. Unele fotografii foarte cunoscute au devenit iconice.

Odată cu era digitală, fotografia a ajuns un mod esențial de comunicare. Lansarea smartphone-urilor cu camere de înaltă rezoluție şi dezvoltarea platformelor sociale, precum Instagram, au multiplicat exponenţial impactul fotografiei în dinamica lumii contemporane. Graţie Internetului, unele fotografii s-au viralizat, au devenit meme, adică replicatori culturali.

Iată, în continuare, câteva repere importante pentru povestea fotografiei, în lume, dar şi la noi, atât dintr-o perspectivă culturală, cât şi oficială, bazată pe cronologia evoluţiei tehnologiei.

Pe 12 iulie este sărbătorită, în lumea catolică, Sfânta Veronica. Ea a șters fața lui Iisus cu un voal (sau cu o maramă) pe Drumul Crucii, iar imaginea Mântuitorului a rămas imprimată pe pânză, ca o „fotografie” miraculoasă, prima din istorie. Graţiei acestui act de compasiune, Sfânta Veronica este considerată şi astăzi protectoarea fotografilor și a artiștilor vizuali.

Ziua Internațională a Fotografilor este sărbătorită pe 19 august, dată la care a fost anunţată oficial, în 1839, inventarea dagherotipiei, cel dintâi procedeu fiabil de fotografiere.

Se cuvine menţionată şi contribuţia colaboratorului lui Louis Daguerre, numit Joseph Nicéphore Niépce, care a relizat, între 1826 şi 1827, primele experimente reuşite de fotografie, numită de el heliografie, de la Helios, zeul-Soare.

În anul revoluţionar 1848 Félix Nadar realizează prima fotografie aeriană a Parisului, din nacela unui aerostat (sau balon). Astăzi, e de neconceput o nuntă cu fiţe fără filmări din dronă!

În 1884, americanul George Eastman, fondatorul companiei Eastman Kodak, realizează primul negativ (sau clişeu) flexibil, rola de film pe care încă o cunoaştem cu toții. Apropo, „Kodak” e un cuvânt născocit de Eastman, care… nu însemna nimic înainte!

Mic moment filologic: astăzi, prin „momente Kodak” înţelegem clipe esenţiale, pe care ni le-am dori imortalizate, conform unei reclame vechi. Iar cuvântul „clişeu” înseamnă şi stereotip, în sens cultural.

Verbul „a poza” este folosit, în limba română, şi în mod greşit, însemnând „a fotografia”, atunci când îi este atribuit fotografului, numit, uneori, „pozar” (cel care face „poze”, adică fotografii); în realitate, doar subiectul fotografiei (sau „modelul” ori „fotomodelul”) este cel care „pozează”, adică adoptă, în faţa artistului, fie el pictor, sculptor sau fotograf, o anumită postură sau atitudine, la solicitarea acestuia.

Secolul XX aduce fotografia color, prin tehnologii diferite, apărute în 1903, 1935 şi 1936, iar în 1948 apare fotografia cu developare instantanee Polaroid. Primul aparat de fotografiat digital comercializat a fost un Kodak, în 1990. Dar compania nu a înţeles că timpurile se schimbă ireversibil şi nu a surfat pe valul fotografiei digitale; ea a fost apoi nevoită să renunţe la producerea rolelor tradiţionale de film în 2004, când fotografia digitală deja câştigase definitiv partida…

Printr-o hotărâre de guvern din 2010, Ziua Artei Fotografice în România a fost desemnată în 11 ianuarie, data naşterii, în 1812, la Satu Mare, a lui Carol Popp de Szathmáry, pictor, fotograf și litograf român de origine maghiară, considerat primul fotoreporter de război din lume. Astfel, în 1854, el a realizat fotografii din Războiul Crimeei, surprinzând imagini cu soldați și tabere militare; pentru acestea, a fost premiat în cadrul Expoziției Universale de la Paris din 1855, iar albumele sale au ajuns la Împăratul Napoleon al III-lea şi la regina Victoria.

Pe aceştia i-am menţionat în lecţiile despre Alexandru Ioan Cuza, al cărui pictor şi fotograf oficial a fost Carol Popp de Szathmáry. El a realizat apoi un important portofoliu de imagini cu elitele politice și viața la curtea regelui Carol I, importante în promovarea identității și imaginii publice a liderilor români. Dar, dincolo de fotografia de război și de cea oficială, Carol Popp de Szathmáry ne-a lăsat şi numeroase fotografii și litografii cu peisaje, portrete și scene de viață din România secolului al XIX-lea, documentându-și vizual epoca, creând o arhivă de imagini inestimabilă pentru Istoria României.

Fotografia se sărbătoreşte… în fiecare captură reuşită, împărtăşită cu apropiaţii sau chiar cu lumea întreagă pe reţelele de socializare sau, dimpotrivă, păstrată cu preţuire departe de ochii haterilor, partajată doar cu cei foarte dragi. Astăzi, am văzut că în orice fotografie există istorie, artă, comunicare, dar mai ales viaţă, emoţie, instrospecţie, devenire personală.

Lumină bună tuturor!