Pregătire pentru BAC ISTORIE 2026: Autonomii locale şi instituţiile centrale

Pe 9 noiembrie 2025, am publicat pe canalul de YouTube filmul cu rezolvarea integrală a variantei hibride despre Autonomiile locale, în care am folosit ca exemplu prima rezolvare primită – cea a lui Alexandru.
Prin urmare, nu voi mai corecta alte rezolvări pentru această variantă.

Urmează să postez o nouă variantă hibridă, despre Autonomii + Domnitori.
Până atunci, vă invit să urmăriți rezolvarea explicată de la „Autonomiile locale” 👇

Bun găsit! Doresc să-i ajut pe elevii care se pregătesc pe cont propriu şi prin corectarea rezolvărilor de subiecte de bac. Vă las mai jos un subiect (+nişte link-uri) şi vă îndemn să-l rezolvaţi şi să mi-l trimiteţi (pe email) spre corectare, iar eu vă trimit evaluarea mea.

Spor!…şi pe curând!

Cu încredere în forţele voastre,

Prof. Mirela Roşioru

mirelarosioru99(at)gmail.com

SUBIECTUL I __(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Pentru aprecierea nivelului de dezvoltare a societății românești dintre Carpați și Dunăre […] o deosebită importanță o prezintă Diploma prin care regele Ungariei Bela al IV-lea dăruia în 1247 Cavalerilor Ioaniți Țara Severinului. […] Din Diplomă […] reiese că principalele ramuri ale economiei erau: agricultura, creșterea vitelor și pescuitul. Pentru agricultură și stadiul ei de dezvoltare un indiciu îl constituie mențiunea în Diplomă a semănăturilor și morilor. Numărul acestora va fi fost destul de mare și, prin urmare, agricultura destul de dezvoltată ca să merite o mențiune specială în diplomă. Datorită condițiilor naturale optime, creșterea vitelor și oilor ocupa un loc important în economia vremii […].

Se menționează existența de cnezate și voievodate românești, care, deși dependente de Regatul Ungariei, se bucurau de o oarecare autonomie în cadrul ierarhiei lui administrative. […] Din Diplomă rezultă că formațiunile politice de la sud de Carpați existau cu mult înainte de 1247. Cât privește voievodatul lui Litovoi […] și al lui Seneslau […] se preciza că ei vor stăpâni în acele locuri, așa cum au stăpânit și mai înainte. […] Diploma din 1247 reflectă un stadiu avansat de organizare a formațiunilor statale românești. […] Pe lângă mențiunea unor episcopate și arhiepiscopate […], găsim date despre existența unor cete militare, care constituiau aparatul războinic al cnezilor români.”

(Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României)

B. „Ioaniții primeau de la regele Ungariei «întreaga Țară a Severinului, împreună cu cnezatele lui Ioan și Farcaș până la râul Olt cu excepția țării cnezatului voievodului Litovoi». Numită și țara Lytua, această ultimă formațiune politică rămânea, pe mai departe, pe seama românilor «așa cum au stăpânit-o aceștia și până acum» […]. Principalele condiții ale contractului încheiat între cavaleri și rege erau stabilite în felul următor: suveranul urma să primească jumătate din foloasele, veniturile și slujbele din Țara Severinului și din cele două cnezate menționate, ale lui Ioan și Farcaș, cealaltă jumătate urmând să revină cavalerilor ioaniți […]. Voievodului din «țara Lytua» îi erau impuse obligații militare în folosul cavalerilor; reciproc, aceștia din urmă se îndatorau, pe cât le va fi stat în putință, să îi ajute pe români. […] În condiții similare stabilite pentru «Țara Severinului» și «țara Lytua» cavalerilor ioaniți le era concedată «toată Cumania, de la râul Olt și munții Transilvaniei…, în afară de țara lui Seneslau, voievodul românilor, pe care am lăsat-o acelora, așa cum au stăpânit-o și până acum.»”

(I. A. Pop, I. Bolovan, Istoria României)

Pornind de la aceste surse, răspundeți la următoarele cerințe:

1. Numiți un spaţiu istoric primit de Cavalerii Ioaniţi de la regele Ungariei, precizat în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la Țara Severinului.  2 puncte
3. Menționați câte un conducător din spațiul românesc precizat în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că voievodului îi sunt impuse obligații militare. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect).  7 puncte
6. Prezentați alte două fapte istorice referitoare la spațiul românesc desfășurate în secolul al XIV-lea, în afara celor la care se referă sursa B.  6 puncte
7. Menționați o deosebire în procesul de întemeiere a statelor medievale româneşti.  4 puncte

 

 SUBIECTUL al II-lea(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Între întemeierea Valahiei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local, anume voievodul de la Câmpulung şi Argeş: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un conducător venit de peste munţi. […]

Tătarii au făcut numeroase incursiuni în Ardeal şi Ungaria; drumul lor obişnuit era prin trecătorile Carpaţilor moldoveni. […] Îndată după suirea sa pe tron, Ludovic […] întreprinse […] o mare expediţie împotriva lor. La ea participară şi românii din Maramureş, sub comanda voievodului lor Dragoş, şi secuii […]. Expediţia avu succes deplin; tătarii fură goniţi din ţinuturile de la răsărit de Carpaţi şi se retraseră spre şesurile din nordul Mării Negre. Experienţa arătase însă că Ardealul nu putea fi apărat eficace decât de pe versantul oriental al Carpaţilor. De aceea, [Ludovic], regele Ungariei […] făcu aici – se pare în 1352 sau 1353 – o «marcă» de apărare a regatului […] [condusă de] Dragoş, voievodul românilor din Maramureş. Moldova este întemeiată, dar nu ca stat independent, ci depinzând, în această primă fază, de regele Ungariei. […]

În 1359 […] are loc însă venirea lui Bogdan din Maramureş […], acela care […] a asigurat prin luptă independenţa [statului moldovean] faţă de unguri şi i-a dat o dinastie […]. Întemeierea noului stat românesc s-a făcut deci printr-o cucerire. Cu sabia a ocupat Bogdan ţinuturile peste care avea să domnească apoi. Boierii pe care i-a găsit el aici, proprietarii de moşii de pe văile Siretului, Prutului şi ale afluenţilor acestora, s-au închinat în cea mai mare parte şi l-au recunoscut ca stăpân, iar el le-a lăsat moşiile mai departe.”                                                                          (C. C. Giurescu, Istoria românilor)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi spațiul istoric din care provine Bogdan, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată.  2 puncte
3. Menţionaţi statul medieval românesc din sudul Carpaților și modalitatea întemeierii acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Dragoș. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul lui Bogdan în evenimentele desfășurate în estul Carpaților, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia instituțiile centrale au un rol important în organizarea statului medieval românesc din sudul Carpaților. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.)  4 puncte

SUBIECTUL al III-lea_(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre evoluția Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei în secolele al XIV-lea – al XVIII-lea, având în vedere:

– precizarea unui fapt istoric din primele șase decenii ale secolului al XIV-lea, referitor la spațiul românesc din Sudul Carpaților și menţionarea a două aspecte cu privire la acest fapt istoric;

– prezentarea unui fapt istoric desfășurat în secolul al XIV-lea în spațiul românesc din Estul Carpaților;

– menționarea a două aspecte cu privire la organizarea instituțională a Transilvaniei în secolele al XVI-lea – al XVII-lea;

– formularea unui punct de vedere referitor la organizarea instituțională din Moldova sau din Țara Românească în prima jumătate a secolului al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

 Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidențierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

 

Subiect PDF_Pregătire pentru BAC ISTORIE 2026: Autonomii locale şi instituţiile centrale

 

YouTube_link-ul playlistului cu toată materia pentru bac (11 filme)https://youtube.com/playlist?list=PLJqIut0x44jYWYWeqgBHr_aHqJIEV8_8W&si=ME_6PRwQh-TJPBBN

 

YouTube_filmul despre cum să realizăm un eseu pentru bac: „Reţeta eseului”  https://youtu.be/LuTLBXEZ_QE