Pregătire pentru BAC ISTORIE 2026: Autonomii locale şi Domnitori

Bun găsit!

Pregătirea pentru examenul de Bacalaureat este un drum care cere răbdare, perseverență și îndrumare. Pentru cei care aleg să se pregătească pe cont propriu, sprijinul unei evaluări obiective poate face diferența.

De aceea, vă ofer posibilitatea de a trimite spre corectare și evaluare detaliată rezolvările voastre la subiectele de Bac.
Veți primi o analiză atentă a fiecărei lucrări, cu:

• comentarii clare asupra punctelor tari și a celor ce pot fi îmbunătățite,

• sugestii de formulare și organizare a ideilor,

• evaluare conform baremelor oficiale.

Vă las mai jos un subiect propus (împreună cu linkurile aferente). Vă invit să îl rezolvați și să-mi trimiteți lucrarea pe email. Veți primi feedback personalizat, menit să vă ghideze și să vă încurajeze în continuare.

Scopul meu este simplu: să vă ajut să vă descoperiți potențialul, să vă înțelegeți greșelile și să transformați fiecare exercițiu într-un pas sigur spre reușită.

Spor la lucru și mult curaj!
Ne reauzim curând,

Prof. Mirela Roşioru

mirelarosioru99(at)gmail.com

 

PREGĂTIRE pentru examenul național de bacalaureat 2026

Proba E. c)

Istorie

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; – profil teologic, toate specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

 

SUBIECTUL I __(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

A. „Criza internă a Ungariei de la cumpăna secolelor al XIII-lea și al XIV-lea a fost atât de gravă încât regelui Carol Robert de Anjou (1308-1342) i-a trebuit mai mult de un deceniu și jumătate pentru a putea restabili autoritatea centrală asupra întregului teritoriu al Întărirea treptată a puterii lui Carol Robert însemna un pericol pentru Basarab, cel care profitase de problemele interne ale Ungariei pentru a ocupa Banatul Severinului. Compromisul din 1324 nu era unul menit să dureze, astfel încât, în anul 1330, regele Ungariei s-a hotărât să tranșeze militar în favoarea sa situația din teritoriile de la Sud de Carpați. Rezultatul campaniei este cel cunoscut: înfrângerea catastrofală a armatei regale la Posada (9-12 noiembrie 1330). […] Ca și în alte cazuri din istoria românească, bătălia propriu-zisă nu a hotărât cu nimic soarta campaniei. În momentul în care ea a avut loc, încercarea regelui de a supune Țara Românească eșuase deja, armata regală retrăgându-se din fața cetății Argeș fără perspectiva de a mai iniția vreo acțiune ofensivă [împotriva lui Basarab] în acel an, anotimpul fiind prea înaintat.‟

(B. Murgescu, Istorie românească-istorie universală (600-1800)

B. „Consfințind independența Țării Românești față de coroana Ungariei, victoria de la Posada a transformat fundamental și poziția sa internațională. Respingând cu succes, într-un moment extrem de critic și fără niciun sprijin din partea aliaților săi, o invazie condusă de însuși regele Ungariei, Basarab și-a cucerit o poziție de prestigiu pe scena politică a Europei de Sud-Est. […] În 1331-1332, trupele muntene au participat […], în sprijinul bulgarilor, la războiul victorios purtat de aceștia împotriva Bizanțului; în aceeași perioadă Basarab a recuperat, se pare, cetatea Severinului. Reluat în 1335, războiul cu Ungaria s-a desfășurat de această dată pe un front mult mai larg, izvoarele înregistrând confruntări armate atât în Țara Bârsei, cât și la Severin, această ultimă cetate rămânând însă, în cele din urmă, în stăpânirea Țării Românești. O nouă fază a presiunii ungare s-a consumat în anii 1343-1345, după moartea lui Carol Robert și încoronarea fiului său Ludovic cel Mare. Basarab a pierdut de această dată Severinul […].”

(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi bătălia din anul 1330, precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la acțiunile din 1335. 2 puncte
3. Menţionaţi statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că trupele muntene și bulgare sunt aliate. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la instituții centrale din spațiul românesc, desfășurate în secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolul al XIII-lea.                                                                4 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea                     (30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„În persoana […] lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), Poarta [Imperiul Otoman] spera să fi găsit un domn potrivit cu noile vremuri. Imediat după ocuparea tronului Moldovei, Dimitrie Cantemir a încercat să pună capăt luptelor dintre grupările boierești […], a înnoit Sfatul Domnesc, în care a introdus persoane care-i împărtășeau opiniile. […] Deciziile luate în Sfatul Domnesc au fost, în general, favorabile micii boierimi; marea boierime i s-a arătat ostilă. […]

Pe plan extern, […] Dimitrie Cantemir s-a îndreptat către Rusia lui Petru cel Mare. […] Tratativele moldo-ruse s-au încheiat în aprilie 1711 prin Tratatul de la Luțk. Prevederile acestuia, cuprinse în 16 articole, reglementau viitorul statut al țării față de Rusia și pe acela al domnului față de boieri. Moldova urma să se alăture luptei antiotomane, iar în orașele și cetățile moldovene urmau să fie instalate trupe rusești; țara era pusă sub protecția țarului, domnia urmând a deveni ereditară în familia Cantemireștilor. […] Tratatul a fost păstrat secret până la declanșarea operațiunilor de război, din mai 1711 […]. Trupele rusești, inferioare numeric celor turcești, […] au trecut prin mari dificultăți. Țarul a fost nevoit să inițieze tratative de pace cu turcii. Acestea au fost finalizate la 23 iulie 1711 […]. Ca urmare, trupele țariste și-au început retragerea din Moldova. Alături de ele a părăsit țara și Dimitrie Cantemir […].

Regimul fanariot a fost inaugurat după înfrângerea armatelor țarului Petru I și a domnului moldovean la Stănilești (1711) […]. Turcii l-au instalat în fruntea Moldovei pe Nicolae Mavrocordat (1711-1715). Același domn avea să deschidă seria «domniilor fanariote» și în Țara Românească. […] Învestirea și numirea domnului de către sultan evidențiază degradarea statutului domniei față de secolele anterioare, integrarea sa în sistemul administrativ otoman. […] În «veacul fanariot», domnia a fost extrem de instabilă […], în general, domniile au fost scurte, de unul sau cel mult doi ani.”

(I. A. Pop, I. Bolovan, Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova)

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul condus de Dimitrie Cantemir, precizat în sursa dată.   2 puncte
2. Precizaţi secolul în care se desfășoară evenimentele descrise în sursa dată.   2 puncte
3. Menţionaţi domnul fanariot și o caracteristică a domniei în „veacul fanariot‟, la care se referă sursa dată.   6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informații referitoare la politica internă din timpul domniei lui Dimitrie Cantemir.   6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la prevederile Tratatului de la Luțk, susținându-l cu două informaţii selectate din sursă.  10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia românii participă la acțiuni militare desfășurate în secolele al XV-lea – al XVI-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia)    4 puncte

 

SUBIECTUL al III-lea                                                        (30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spațiul românesc în secolele al XIV-lea – al XV-lea, având în vedere:

• precizarea unui conflict militar la care participă românii din sudul Carpaților în secolul al XIV-lea și menționarea a două aspecte cu privire la acesta;
• menţionarea a două acțiuni politice referitoare la spațiul românesc din estul Carpaților în secolul al XIV-lea;
• prezentarea unui fapt istoric la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea;
• formularea unui punct de vedere referitor la acțiunile diplomatice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XV-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument

 Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

LINK SUBIECTE PENTRU DESCĂRCARE