Evaluare_Geto-dacii & etnogeneza_clasa a VIII-a
TEST clasa a VIII-a varianta 7 & 8
Subiectul I (50 de puncte) Citiți cu atenţie sursa de mai jos:
Romanitatea orientală (răsăriteană) cuprindea partea de est a Imperiului Roman, între Austria şi Marea Neagră, trecând prin nordul Peninsulei Balcanice, incluzând teritoriul actual al ţării noastre. Așezarea slavilor la sud de Dunăre în secolul al VII-lea a avut drept consecință ruperea romanității orientale în două: romanitatea nord-dunăreană și cea de la sud de fluviu. Romanitatea sud-dunăreană a evoluat treptat într-o etnie de origine romanică, desemnată de izvoarele bizantine cu numele de vlahi și vorbitoare a trei dialecte ale limbii române: aromâna (sau macedoromâna), meglenoromâna și istroromâna. Românii sud-dunăreni erau păstori, negustori și soldați destoinici. Au avut câteva perioade de afirmare politică, dar treptat forța și coeziunea lor au slăbit. Astfel, românii sud-dunăreni s-au dizolvat în masa slavă, dispărând în cele din urmă, cu excepţia unor mici insule etnice.
Romanitatea de la nord de Dunăre a avut o altă evoluție, ducând la apariția poporului român și a limbii sale (dialectul dacoromân), ambele de origine romanică. Acest lucru se poate observa în frecventa menționare a românilor nord-dunăreni în izvoarele medievale despre Romanitatea orientală. Formarea poporului român a durat aproape 1 000 de ani. A început de la primele contacte cu lumea romană, în secolul al II-lea î.H., şi s-a finalizat, în linii mari, în secolele VII-VIII. La baza acestui proces au stat geto-dacii şi romanii. Geto-dacii au dăinuit sub stăpânirea romană şi s-au integrat în viaţa imperiului suferind o romanizare intensă și ireversibilă. Din sinteza lor cu coloniştii şi soldaţii romani au rezultat daco-romanii. După retragerea aureliană (secolul al III-lea), daco-romanii au suferit în continuare influența romanizatoare a imperiului prin menținerea legăturilor economice și politico-militare cu acesta, la care s-a adăugat răspândirea creștinismului în limba latină. Daco-romanilor li s-au adăugat elemente ale populaţiilor migratoare, cele mai importante fiind cele ale slavilor sudici începând cu sec. VII. Asimilați de autohtoni, ei au contribuit la formarea poporului român, la nord şi sud de Dunăre, în fostele provincii romane Dacia şi Moesia. Primele izvoare medievale despre români consemnează originea romanică a acestora. De altfel, urmașii daco-romanilor s-au numit pe ei înșiși români sau rumâni (din latinescul romanus), iar limba, românească sau rumânească.
Formată odată cu poporul român, limba română are la bază limba latină populară. Vorbită de oamenii simpli, aceasta a evoluat spre o limbă romanică unitară, numită de filologi limba română comună, folosită pe întreg teritoriul Daciei și al Moesiei. În secolele VII-VIII, când s-a produs pătrunderea masivă a slavilor în regiunile de la nord și sud de Dunăre, procesul de formare era, în linii generale, încheiat. Divizarea romanității orientale în cea nord-dunăreană și cea sud-dunăreană a avut drept consecință apariția celor patru dialecte ale limbii române: dacoromân (vorbit la nordul Dunării), aromân, meglenoromân și istroromân (vorbite de românii de la sud de Dunăre).
Caracterul latin al limbii române este demonstrat de fondul principal de cuvinte, care este latin în proporţie de circa 60%, acesta constituind stratul. Cuprinzând termeni pentru noţiuni de bază legate de mediul înconjurător, viaţă, ocupaţii, religie, acest fond este şi cel mai des folosit în vorbirea curentă. Gramatica limbii române este cea a limbii latine. Substratul lingvistic este cel daco-moesic, din care limba română a păstrat, se estimează, 150-170 de cuvinte. Ele se referă la vechi ocupaţii şi la cadrul natural. Influențele slave (adstratul) au contribuit la îmbogățirea vocabularului (circa 20% din lexic) și la formarea anumitor caracteristici fonetice. Limbii române i s-au adăugat, în epocile următoare, o serie de împrumuturi din alte limbi, proces care continuă și astăzi. (despre limba română)
Pornind de la sursa dată, răspundeţi la următoarele cerinţe:
- Transcrieţi numele dialectelor limbii române de la sudul Dunării. 10 p
- Precizaţi, pe baza textului, două foste provincii romane. 10 p
- Menţionaţi, pe baza textului, consecinţă divizării romanității orientale. 10 p
- Menţionaţi, pe baza textului, o asemănare între populațiile migratoare în procesul etnogenezei româneşti. 10 p
- Scrieţi din text o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 10 p
- Transcrieţi numele dialectelor limbii române de la nordul Dunării. 10 p
- Precizaţi, pe baza textului, neamurile care au stat la baza formării poporului român, în sec. I-III. 10 p
- Menţionaţi, pe baza textului, motivul pentru care s-a divizat romanitatea orientală. 10 p
- Menţionaţi, pe baza textului, o deosebire între românii nord-dunăreni şi cei sud-dunăreni. 10 p
- Scrieţi din text o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 10 p
SUBIECTUL al II-lea (20 de puncte) Citiţi cu atenţie şi alegeţi răspunsul corect:
- În ce perioadă a domnit Burebista?
- 82-44 î.H. B. 101-102 d.H. C. 87-106 d.H.
- Cine l-a ajutat pe Burebista în conducerea statului?
- Apolodor din Damasc B. Marele preot Deceneu C. Aurelian
- Ce colonii grecești au fost incluse în statul dac al lui Burebista?
- De la Atena la Sparta B. De la Olbia la Apollonia C. De la Tomis la Callatis
- Capitala statului dac a fost:
- Adamclisi B. Ulpia Traiana Sarmizegetusa C. Sarmizegetusa Regia
SUBIECTUL al II-lea (20 de puncte) Citiţi cu atenţie şi alegeţi răspunsul corect:
- Scenele reprezentate pe Columna lui Traian ilustrează:
Mitologia romană B. Războaiele daco-romane C. Viața de zi cu zi în Roma - Monumentul de la Adamclisi este numit și:
Tropaeum Traiani B. Capitolium Dacicum C. Columna lui Traian - Podul de la Drobeta a fost construit pentru:
Comerț B. Transportul sclavilor C. Pregătirea campaniei din 105-106 - Zidurile cetății Sarmizegetusa Regia erau construite în sistem:
Opus incertum B. Murus dacicus C. Opus reticulatum