Pregătire pentru BAC ISTORIE 2026: Proiecte politice şi formarea României Mari

Te pregătești singur pentru examenul de Bacalaureat și nu știi dacă rezolvările tale sunt corecte?
Una dintre cele mai frecvente probleme ale elevilor de clasa a XII-a este lipsa unui feedback obiectiv, conform baremelor oficiale.

Pregătirea pentru Bacalaureat este un proces care cere răbdare, consecvență și îndrumare corectă. Chiar și atunci când înveți serios, fără o evaluare profesionistă este dificil să știi:

• unde pierzi puncte,

• ce greșeli se repetă,

• cum să formulezi răspunsurile pentru nota maximă.

Ce îți ofer

Îți pun la dispoziție posibilitatea de a trimite spre corectare și evaluare rezolvările tale la subiectele de Bacalaureat, exact așa cum vei fi evaluat în examen.

Pentru fiecare lucrare vei primi:

• evaluare conform baremelor oficiale de Bacalaureat,

• comentarii clare asupra punctelor tari și a celor ce pot fi îmbunătățite,

• sugestii concrete de formulare și organizare a ideilor,

• explicații care te ajută să eviți pierderea punctelor din cauza exprimării sau structurii.

Feedbackul este personalizat și adaptat nivelului tău actual, astfel încât să știi exact ce ai de corectat până la examen.

Cui se adresează această evaluare

Această formă de pregătire este potrivită pentru:

• elevi de clasa a XII-a care se pregătesc individual pentru Bacalaureat,

• elevi care vor să verifice dacă sunt pe drumul corect,

• elevi care vor să-și îmbunătățească notele prin exercițiu și corectură constantă.

Cum funcționează

1. Rezolvi un subiect de Bacalaureat (subiect propus sau oficial).

2. Trimiți lucrarea pe email (linkurile sunt menționate mai jos).

3. Primești o analiză detaliată, cu observații clare și recomandări practice.

Scopul este simplu: să înțelegi ce greșești, ce faci bine și cum poți progresa de la o lucrare la alta.

De ce este important feedbackul înainte de Bac

Fiecare lucrare corectată este un pas sigur spre:

• mai multă claritate,

• mai multă încredere,

• rezultate mai bune la examen.

Bacalaureatul nu este doar despre cât știi, ci și despre cum scrii și cum îți organizezi ideile.

Dacă vrei să știi unde te situezi acum și ce ai de făcut concret până la Bacalaureat, rezolvă subiectul propus și trimite-l pe email.

Spor la lucru și mult curaj!
Ne reauzim curând,

Prof. Mirela Roşioru

mirelarosioru99(at)gmail.com

 

 

PREGĂTIRE pentru examenul național de bacalaureat 2026

SUBIECT HIBRID: Proiecte politice şi formarea României Mari

 

 

Proba E. c)

Istorie

 

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar, educator-puericultor; – profil teologic, toate specializările.

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
• Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

SUBIECTUL I ______________________________________             ___________(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:

1. „După înlăturarea lui Cuza, se formează o locotenență domnească, având rolul de a rezolva repede problemele tronului vacant (rămas neocupat), fiindcă unele dintre puteri puneau unirea în pericol. […]

Aducerea unui principe străin, cu renume în Europa și care să poată fi ca un arbitru între grupările interne opuse, părea singura soluție salvatoare. Drept urmare, la 10 mai 1866, în urma unui nou plebiscit*, prin care poporul și-a spus cuvântul, parlamentul proclamă solemn voința României de a rămâne unită, «având în fruntea sa pe Carol I, din dinastia Hohenzollern-Sigmaringen». Curând, prințul german vine în țară și preia tronul, iar marile puteri, mai ales Turcia și Austria, sunt puse din nou în fața faptului împlinit. Domnia lui Carol I, de 48 de ani – mai întâi ca prinț și apoi ca rege – a rămas una dintre cele mai glorioase din istoria românilor. […] Printre primele acte importante înfăptuite sub noul domn se numără promovarea Constituției [din 1866], prima lege fundamentală cu adevărat modernă și adoptată […] de către reprezentanții aleși ai poporului român.”

*plebiscit – referendum                                                                 (I. A. Pop, Istoria României moderne)

 

1. „Pe 16 aprilie 1877, România și Rusia încheiau o convenție militară, în urma căreia trupele rusești puteau traversa teritoriul românesc în drumul lor spre […] Într-o sesiune extraordinară a Adunării Deputaților, pe 9 mai 1877, era proclamată în Parlament Independența României, urmând ca ea să fie celebrată, în deceniile următoare, în ziua de 10 mai – care era și Ziua Dinastiei. […]

Armata română a fost dispusă la Dunăre și primele planuri militare nu prevedeau intervenția soldaților români dincolo de fluviu, ci numai apărarea graniței […] – cu atât mai mult cu cât, imediat ce trupele rusești s-au apropiat de Dunăre, armata turcă a început să bombardeze orașele riverane românești, de la Calafat spre Călărași și Brăila. În ultimele zile ale lui mai 1877, domnitorul Carol I și țarul rus Alexandru al II-lea au avut o întâlnire la Ploiești – ocazie cu care partea rusă n-a solicitat ajutorul armatei române în campania de peste Dunăre, deși rezistența turcilor, acolo, se dovedise peste așteptări. […] La sfârșitul lunii iulie 1877, după două atacuri rusești eșuate asupra sistemului de redute al Plevnei, marele duce Nicolae (comandantul armatei țariste în zonă) i-a telegrafiat domnitorului Carol I, cerându-i cu insistență ca armata română să-i vină în ajutor.”

(A. Cioroianu, Aproape un secol de dinastie)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi legea fundamentală precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la convenția militară. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte

4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei conform căreia comandantul armatei rusești a cerut ajutorul armatei române. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate de români în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul român, elaborate în perioada 1820-1850. 4 puncte

 

SUBIECTUL al II-lea__________________________________________(30 de puncte)

Citiți, cu atenție, sursa de mai jos:

„Numeroase legi: o nouă constituție, intitulată prudent, Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris care sporește prerogativele domnitorului, o nouă lege electorală […], Legea rurală, crearea Camerelor de Comerț, promulgarea Codului Civil și a Codului Penal […], organizarea armatei, a învățământului, a bisericii, crearea Curții de Conturi […], înființarea Universităților din Iași și București […] vor face din scurta domnie a lui Al. I. Cuza, din 1859-1866, perioada cu cea mai mare densitate de reforme din istoria modernă a României. […]

Pe plan intern poziția lui Al. I. Cuza se deteriorează, împotriva sa formându-se așa numita monstruoasă coaliție, o alianță a tuturor nemulțumiților. A acelora […] care îl acuzau de o conduită prea moderată, cum erau liberalii radicali, a conservatorilor moldoveni nemulțumiți și de […] pierderea importanței orașului Iași […] și a acelora care acuzau dezordinea din finanțe și de la sate […]. La 11 februarie 1866, Cuza e nevoit să părăsească domnia. […]

Locotenența domnească, organism administrativ politic creat pentru a ține locul domnitorului Al. I. Cuza detronat, îl trimite în Occident pe I. C. Brătianu […]. Inițial se propune candidatura lui Filip de Flandra […]., dar acesta refuză să preia conducerea statului. Atunci este descoperit Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. […] Când I. C. Brătianu îi face oferta tronului României, […] Carol acceptă. […] Un plebiscit* îl alege cu 685 000 de voturi, contra fiind 224 de voturi. Și, la 10 mai 1866, Parlamentul român îl proclamă principe, sub numele de Carol I. Prin alegerea unui principe străin, românii voiau să înlăture certurile interne pentru domnie, și, în același timp, să-și consolideze statul abia constituit, amenințat cu dezmembrarea de imperiile vecine. Mai sperau că un principe străin, prin prestigiul și sprijinul familiei din care provenea, va înlesni dobândirea deplinei independențe de către statul român, aflat încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman.”

(I. Bulei, O istorie a românilor)

*plebiscit – referendum

Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:

1. Numiţi statul sub suzeranitatea căruia se află România, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi alianța formată împotriva domnitorului I. Cuza și un motiv al nemulțumirilor față de domnia acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la activitatea reformatoare din timpul domniei lui Al. I. Cuza. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la principele străin, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în perioada 1820-1850 au fost elaborate proiecte politice referitoare la statul român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte

 SUBIECTUL al III-lea____________________________________             ___________(30 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului român în secolul al XIX-lea, având în vedere:

• precizarea unui proiect politic referitor la statul român modern elaborat în spațiul românesc, în perioada 1821-1848 și menţionarea a două aspecte cu privire la acesta;
• prezentarea unei acțiuni desfășurate de români în perioada 1857-1864;
• menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din1866;
• formularea unui punct de vedere referitor la politica externă desfășurată de România în perioada 1877-1890 şi susţinerea acestuia printr-un argument

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.