tabla

Treceţi cursorul peste cuvintele îngroşate sau peste imagini pentru explicaţii suplimentare.

Contextul european (1848-1856)

Convenţia de la Balta Liman, din 1849
După înfrângerea revoluţiei de la 1848 Moldova şi Ţara Românească au intrat sub ocupaţia militară rusă şi otomană, până în aprilie 1851. Între 1848-1849, în Moldova şi-a continuat domnia Mihail Sturdza iar în Ţara Românească a fost numit drept caimacam Constantin Cantacuzino.

Turcia şi Rusia se întâlnesc lângă Istanbul, în aprilie 1849, şi semnează Convenţia de la Balta Liman, care prevedea: - Restrângerea autonomiei principatelor prin limitarea dreptului de a alege domnitorul de către Adunările Obşteşti - Numirea unor domni, direct de sultan, pentru şapte ani (1849-1856): Barbu Ştirbei în Ţara Românească şi Grigore Alexandru Ghica în Moldova - Adunările Obşteşti Ordinare şi Extraordinare au fost înlocuite cu Divanuri Obşteşti.

Mişcarea unionistă (1848-1856)
Mişcarea unionistă s-a desfăşurat în ţară şi în emigraţie antrenând toate păturile şi categoriile sociale. A fost condusă de revoluţionarii care îşi desfăşurau activitatea în exil, mai ales la Paris, în Franţa. Activităţile unioniste au făcut propagandă prin diverse asociaţii, publicaţii şi memorii.

 

Războiul Crimeii (1853-1856)Cupă omagială din bronz, consacrată Congresului de pace de la Paris din 1856. De formă hexagonală, cupa are gravate stemele celor şapte mari puteri europene şi portretele şi numele delegaţilor lor la Congresul de pace de la Paris, care punea capăt războiului Crimeii.
A fost un moment prielnic mişcării unioniste româneşti.
A izbucnit din cauza divergenţelor dintre Rusia şi Imperiul Otoman, cărora li s-au alăturat Anglia, Franţa şi Sardinia.
Războiul s-a terminat cu înfrângerea Rusiei.

Congresul de pace de la Paris (1856)
Partea din tratat referitoare la Principatele Române prevedea următoarele:


Sarcini de lucru pentru elevi

Verificarea cunoştinţelorTest grilă