- Strămoșii românilor
- Traci → două ramuri:
- Geto-daci (nordul Dunării) → Capidava, Sucidava, Argedava, Sarmizegetusa
- Traci sudici (moesi, besi, odrizi)
- Organizare: triburi/uniuni de triburi, reședințe fortificate (dava)
- Religie: politeistă (Zamolxis, Gebeleizis, Bendis)
- Structură socială: comati (liberi), tarabostes (nobili)
- Conducători importanți: Burebista și Decebal
- Conflictul daco-roman și cucerirea Daciei
- Cauze: expansiunea romană, bogățiile Daciei
- Războaie:
- 101–102
- 105–106 → Dacia devine provincie romană
- Dacii liberi rămân în Moldova, Maramureș, Bucovina
- Romanizarea – proces de asimilare culturală
Definiție: adoptarea limbii latine, culturii, obiceiurilor romane
Etape:
- 📍 Până în 106 – romanizare neoficială
- 📍 106–275 – romanizare oficială
- 📍 După 275 – romanizarea dacilor liberi
Factori ai romanizării:
- Armata: Legiunea XIII Gemina, V Macedonica
- Veteranii: primesc pământ, cetățenie
- Administrația: legatus Augusti pro praetore; capitală – Ulpia Traiana Sarmizegetusa
- Coloniștii: civili romani = purtători de cultură romană
- Urbanizarea: colonia (Drobeta, Napoca), municipium (Tibiscum)
- Religia: sincretism religios, creștinism
- Etnogeneza românească
- 📍 Perioadă: sec. II–VIII
- 📍 Spațiu: nord și sud de Dunăre
- 📍 Limba: 60% latină, 20% slavă, 10% dacică, 10% alte origini
Poporul român, popor romanic
*etnogeneză = proces de formare a unui popor şi a limbii sale
Unde, când şi cum a avut loc etnogeneza românească?
La nord şi sud de Dunăre, în spaţiul romanităţii orientale / Între secolele II-VIII / Prin romanizarea dacilor la care se adaugă unele influenţe migratorii, în special slave
Caracterul poporului român
- este dat de limba pe care o vorbeşte
- structura limbii române:
- 10% cuvinte de origine geto-dacă (varză, barză, viezure, moş, zestre)
- 60% cuvinte de origine latină
- 20 % cuvinte de origine slavă (cneaz, voievod, boier, Dan, Bogdan, Radu, Vlad)
- 10% cuvinte de origine alte origini
= poporul român este un popor romanic, alături de popoarele: italian, francez, spaniol, portughez
- Izvoare istorice
- Sec. VII–XIII: Strategikon, De administrando imperio, Gesta Hungarorum, Diploma ioaniților
- Românii menționați ca: romani, vlahi, valahi, blaci
- Viziunea istoricilor
- Sec. XIV–XVI: umaniști europeni și români (Piccolomini, Bonfini, Nicolaus Olahus)
- Sec. XVII–XVIII: cronicari (Ureche, Costin, Cantemir), Școala Ardeleană
- Sec. XIX: pașoptiști, Hasdeu, Xenopol (teoria continuității)
- Sec. XX: Daicoviciu, Pârvan, Brătianu, Iorga
- Controverse: Teorii istorice_Teoria continuităţii şi teoria imigraţionistă
- în sec. al XVIII-lea, românii din Transilvania aflaţi sub stăpânirea Imperiului habsburgic, încep să-şi ceară drepturile naţionale pe baza vechimii şi continuității în spaţiul intracarpatic
- le sunt refuzate invocându-se argumente pseudoştiinţifice (false) prin care se contestăvechimea, continuitatea şi romanitatea poporului român
- aceste pseudoargumente alcătuiesc teoria imigraţionistă formulată de Franz Iosif Sülzer şi de Robert Röesler
- istoricii români Bogdan Petriceicu Hasdeu şi A.D. Xenopol au demonstrat ştiinţific netemeinicia acestei teze, susţinând teoria continuităţii.
| Teoria imigraționistă
(Rober Rösler) |
Teoria continuității
(A.D. Xenopol) |
| Românii au venit din sudul Dunării | Românii s-au format la nord de Dunăre |
| Dacii au fost exterminați | Continuitate daco-romană |
| Romanizarea imposibilă în 165 ani | Romanizare în etape, logică și dovedită |
| Lipsa izvoarelor | Există izvoare istorice multiple |