5. PROIECTELE POLITICE  ŞI  6. FORMAREA STATULUI ROMÂN

Aplicaţii digitale:

(1) Opt aplicaţii digitale pentru învăţare (diferite exerciţii online: grupare perechi, ordonare grupe, ordonare cronologică etc.)

Teste Google Forms

(2) Test pentru evaluare cu titlul “Proiecte politice în sec. al XVIII-lea şi prima jumătate a sec. al XIX-lea” (are 20 de întrebări şi afişarea imediată a punctajului şi poate fi accesat şi de pe telefonul smart)

(3) Test online pentru evaluare cu titlul “Constituirea statului român modern” (cuprinde 34 de întrebări)

(4) Test online cu titlul “Consolidarea statului român modern” (cuprinde 25 de întrebări)

 



SCHEMA TEMEI

PROIECTELE POLITICE

a doua jumătate a sec. al XVIII-lea – a doua jumătate a sec. al XIX-lea

Proiect = schiţă

Proiecte politice = schiţe pentru. crearea statului român (2/2XVIII -2/2XIX)

 

DE CE? (cauze)

Răspândirea ideilor iluministe

Existenţa dominaţiei străine:

  • regimul fanariot din Moldova (din 1711) şi Ţara Românească (din 1716) = dominaţie otomană
  • protectoratul rusesc în Moldova şi Ţara Ro- mânească (din 1774/1829) = dominaţie rusă

 

ŢĂRILE ROMÂNE la începutul sec. al XVIII-lea

 

Trăsături / Caracteristici / Aspecte (asemănări / constante)

  1. Proiectele politice au mai întâi au formă de memorii şi sunt înaintate Marilor Puteri la tratativele de pace
  2. Apoi iau forma unor proiecte în care sunt scrise idei concrete de organizare (modernizare) a statului unele fiind elaborate în timpul unor revoluţii (1821, 1848)
  3. Fixează obiectivele naţionale

 

 

Trăsături / Caracteristici /Aspecte (asemănări / constante)

 Fixează obiectivele naţionale

  1. Renunţarea la domniile fanariote
  2. Revenirea la domniile pământene
  3. Unirea Ţărilor Române
  4. Obţinerea independenţei

 



Proiecte politice le împărţim în 3 perioade corespunzătoare:

2/2 XVIII (1751-1800)

1/2 XIX (1801-1850)

2/2 XIX (1851-1900)

 

Proiecte politice

2/2 XVIII (1751-1800)

1/2 XIX (1801-1850)

2/2XIX (1851-1900)

2 proiecte

6 proiecte (+2+4)

1 proiect

 

EXEMPLIFICAREA GRAFICĂ A DISTRIBUŢIEI PROIECTELOR POLITICE ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

Detalierea proiecte politice

a doua jumătate a secolului al XVIII-lea (1751-1800)

-2 proiecte-

1772

1791

Proiecte politice 2/2XVIII (1751-1800)

1772—Memoriul boierilor din Moldova +Ţara Românească la tratativele de pace de la Focșani

1791— Memoriul boierilor din Ţara Românească la tratativele de pace de la Şiştov

 

Proiectele politice

Proiecte politice 2/2XVIII (1751-1800)

1772—Memoriul boierilor din Moldova +Ţara Românească la tratativele de pace de la Focșani

  • renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene
  • Unirea Moldovei cu Ţara Românească sub protecţia Rusiei, Austriei şi a Prusiei

1791— Memoriul boierilor din Ţara Românească la tratativele de pace de la Șistov

  • renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene
  • Autonomia şi neutralitatea sub garanţia Austriei şi Rusiei

 



Proiecte politice

prima jumătate a sec. al XIX-lea (1801-1850)

-6 proiecte-

1802, 1821, 1822,

1838, 1843, 1848

  1. 1802— Memoriul boierilor din Moldova către Napoleon Bonaparte
  2. 1821— ”Cererile norodului românesc”
  3. 1822— „Constituţia Cărvunarilor”
  4. 1838— „Partida Naţională” (+2)
  5. 1843— „Frăţia”
  6. 1848— Proiectul politic pașoptist (+4)

 

ŢĂRILE ROMÂNE la începutul sec. al XIX-lea

 

1.     1802— Memoriul boierilor din Moldova către Napoleon Bonaparte

 

  • renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene
  • Autonomia Moldovei

 

  1. 1821— ”Cererile norodului românesc” (scris în timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu) Solicita:
  • renunţarea la domniile fanariote şi revenirea la domniile pământene
  • numirea în funcţii după merit
  • înfiinţarea armatei naţionale
  • plata impozitelor   şi   de   către   cei scutiĢi (scutelnici, poslușnici)

Revoluţia a fost înfrântă, dar Poarta a renunţat la domniile fanariote şi a revenit la domnii pământeni (Grigore Dimitrie Ghica, Ioniţă Sandu Sturdza)-1822

 

  1. 1822— „Constituţia Cărvunarilor” Moldova, Ionică Tăutu, proiect de constituţie Prevederi:
  • principiul separaţiei  puterilor  în stat (legislativă, executivă, judecătorească)
  • Limitarea puterii domnului prin crearea Sfatului obştesc

 

  1. 1838— „Partida Naţională” (+2) a fost o mişcare a boierilor din Ţara Românească condusă de Ion Câmpineanu

Aceasta a elaborat două proiecte politice:

  1. „Actul de unire şi independenţă”
  2. „Osăbitul act de numire a suveranului româ- nilor”

Solicită:

  • înlăturarea suzeranităţii otomane şi a protectora- tului rusesc
  • Unirea Moldovei cu Ţara Românească
  • Monarhie ereditară

 

  1. 1843— „Frăţia” a fost o organizaţie secretă pt pregătirea revoluţiei şi realizarea unirii

A fost formată din importanţi lideri români dintre care:

Nicolae

Bălcescu

Avram

Iancu

Al. Ioan

Cuza

Ion

Ghica

Mihail

Kogălniceanu

 

 

 

  1. 1848— Proiectul politic pașoptist (prezint 4 dintre documentele programatice)

 

Cuprinde documentele elaborate de către revoluţionari în timpul Revoluţiei de la 1848:

„Petiţia Naţională”, (Blaj, Transilvania) – aparţine revoluţionarilor români din Transilvania

-„Proclamaţia de la Islaz” (Islaz, Ţara Românească) aparţine revoluţionarilor români din Ţara Românească

„Prinţipurile    noastre   pentru reformarea Patriei”, Braşov (Moldova) aparţine revoluţionarilor români din Moldova refugiaţi în Transilvania

-„Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, Cernăuţi (Moldova) aparţine revoluţionarilor români din Moldova refugiaţi în Bucovina



  1. 1848— Proiectul politic pașoptist -„Petiţia Naţională”, (Blaj, Transilvania)

Prevederi:

-independenţa naţiunii române

-egalitate în drepturi pentru. români cu celelalte naţiuni conlocuitoare

-desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire

-se strigă „Noi vrem să unim cu Ţara!”

Lideri revoluţionari români din Transilvania

Avram

Iancu

Andrei

Şaguna

Simion

Bărnuţiu

Gheorghe

Bariţiu

A. Treboniu

Laurian

Al. Papiu

Ilarian

 

  1. 1848— Proiectul politic pașoptist

-„Proclamaţia de la Islaz” (Islaz, Ţara Românească)

Prevederi:

  • desfiinţarea privilegiilor
  • egalitate în faţa legilor
  • libertatea cuvântului şi a întrunirilor
  • desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor cu despăgubire

Lideri revoluţionari români din Ţara Românească

Nicolae

Bălcescu

Ion C.

Brătianu

Christian

Tell

Ion Heliade

Rădulescu

Ion Ghica

Fraţii

Golescu

  1. 1848— Proiectul politic pașoptist

„Prinţipurile noastre pentru reformarea Patriei”, Braşov (Moldova)

„Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, Cernăuţi (Moldova)

Prevederi:

  • unirea Moldovei cu Ţara Românească
  • desfiinţarea clăcii şi împroprietărirea ţăranilor fără despăgubire

Lideri revoluţionari români din Moldova

Vasile Alecsandri

Costache Negri Mihail Kogălniceanu

Alecu Russo

  1. 1848— Proiectul politic pașoptist

(am prezentat 4 dintre cele mai importante documente programatice)

 

1.„Petiţia Naţională”, (Blaj, Transilvania)

2.„Proclamaţia de la Islaz” (Islaz, Ţ. Ro.)

3. „Prinţipurile noastre   pentru reformarea Patriei”, Braşov (Moldova)

4. „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”, Cernăuţi (Moldova)

 

Exemplificarea grafică a distribuţiei documetelor programatice de la 1848 în spaţiul românesc

Ţările Române la 1848

O recapitulare… proiectele politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt:

  1. 1802— Memoriul boierilor din Moldova către Napoleon Bonaparte
  2. 1821— ”Cererile norodului românesc”
  3. 1822— „Constituţia Cărvunarilor”
  4. 1838— „Partida Naţională” (+ 2) 1843— „Frăţia”
  5. 1848— Proiectul politic pașoptist (+ 4)

 



 

Proiecte politice

2/2 XIX (1851-1900)

-1 proiect-

1857

 

Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc din 1857

  • CE SUNT „Rezoluţiile”?
    • documente scrise la sfârşitul consultării  Moldovei   şi   Ţării Româneşti prin    Adunările    ad-hoc.
  • CE înseamnă?
    • ad-hoc = pe loc
  • CÂTE adunări au fost organizate şi UNDE?
    • 2 adunări în Moldova şi Ţara Românească
  • DE CE au fost organizate Adunările ad-hoc?
    • deoarece Marile Puteri voiau să cunoască oficial dacă românii doresc să se unească
  • CINE participă la aceste Adunări ad-hoc?
    • Reprezentanţi (deputaţi) ai categoriilor sociale libere
  • CARE sunt cele mai importante prevederi ale Rezoluţiilor?
    • unirea Moldovei + Ţara Românească sub numele de „România”
    • la conducerea noului stat să fie adus un prinţ străin dintr-o familie domnitoare a Europei ai cărui moştenitori să fie crescuţi în religia ţării

 

Trăsături / Caracteristici/ Aspecte (asemănări / constante)

  1. Mai întâi au formă de memorii şi sunt înaintate Marilor Puteri la tratativele de pace
  2. Apoi iau forma unor proiecte în care sunt scrise idei concrete de organizare (modernizare) a statului unele fiind elabora- te în timpul unor revoluĢii (1821, 1848)

 

 

 

PROIECTE POLITICE

Trăsături / Caracteristici /Aspecte

  • Fixează obiectivele naţionale

 

1. Renunţarea la domniile fanariote Realizat în 1822 după Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821)
2. Revenirea la domniile pământene Realizat în 1822 după Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1821)
3. Unirea Ţărilor Române Realizat în etape: 1859, 1878, 1913, 1918
4. Obţinerea independenţei Realizat în 1877-1878



error: Content is protected !!