2. Autonomiile locale
OBŞTEA SĂTEASCĂ
element de continuitate daco-romană specific spaţiului carpato-danubiano-pontic în perioada secolelor III-VIII
Este alcătuită din membri înrudiți şi neînrudiți
Se caracterizează prin existenţa proprietății
Private (personale): casă, unelte, animale, terenuri
Comune (obşteşti): păduri, pășuni, fântâni
Conducere:
Jude (cneaz) cu atribuții administrative, militare, judiciare etc.
„Oamenii buni şi bătrâni” (un fel de „Sfat al bătrânilor”)
Jurătorii (înfăptuiau dreptatea cf. „obiceiului pământului”)
CAUZE EXTERNE ale formării statelor medievale româneşti prin unirea autonomiilor locale
Criza dinastică din Ungaria declanşată după stingerea dinastiei Arpadiene
Creşterea influenței Hanatului Hoardei de Aur
Tendințele expansioniste ale Imperiului Bizantin
CAUZE INTERNE
Întărirea raporturilor feudale
Dezvoltarea economică
Creşterea demografică
Relieful
Încetarea migrațiilor
Secolele III-VIII | OBŞTILE SĂTEŞTI | |
UNIUNI DE OBŞTI SĂTEŞTI
|
||
Secolele IX-XIII | AUTONOMII LOCALE
(formațiuni prestatale) Cnezate, Voievodate Codri, ocoale, cobâle, câmpuri Jupanate Ţări |
|
TRANSILVANIA– spaţiu intracarpatic
*caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul intracarpatic:
– s-a format prin unirea obștilor săteşti
– conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.
Etape:
Sec. IX-XI (etapa voievodatelor româneşti)
Sec. XI-XIII (etapa cuceririi maghiare)
Sec. XIV-XVI (etapa voievodatului autonom sub dominaţie maghiară)
Sec. XVI-XVII (mare principat autonom sub suzeranitate otomană)
Sec. IX-XI (etapa voievodatelor româneşti)
Sec. IX „Gesta Hungarorum” („Despre faptele ungurilor)
– voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, Dăbâca
– voievodatul lui Glad, în Banat, Cuvin
– voievodatul lui Menumorut, în Crișana, Biharea
Sec. XI „Legenda Sf. Gerard”
– voievodatul lui Ahtum, în Banat, Morisena
– voievodatul lui Gyla, în centrul Transilvaniei, Bălgrad
Sec. XI-XIII (etapa cuceririi maghiare)
- organizarea de comitate în zona de graniţă: Bihor primul comitat (1111); în total 7 comitate
- încercarea eșuată de înlocuire a voievodatului cu principatul.
1111 principele Mercurius /
1176 voievodul Leustachius
- colonizări de noi populații
Teutonii—Ţara Bârsei, 1211-1225, rol militar
Sașii— Braşov, Sibiu etc., „Diploma Andreanum” 1224, rol economic
Secuii—în curbura Carpaților, rol militar
Sec. XIV-XVI (etapa voievodatului autonom sub dominaţie maghiară)
– voievodul este numit în funcţie de către regele Ungariei
– Politică de catolicizare: 1365-1366 decretele lui Ludovic I cel Mare condiționează calitatea de nobil de apartenența la catolicism.
– Politică de maghiarizare—apare sistemul naţiunilor privilegiate (maghiari, sași, secui—Unio Trium Nationum / Răscoala de la Bobâlna, 1437); religia ortodoxă = neoficială
Sec. XVI-XVII (mare principat autonom sub suzeranitate otomană)
– 1526 bătălia de la Mohacs = Ungaria, pașalâcul de la Buda
– 1541 Transilvania – mare principat autonom sub suzeranitate otomană
– principele este ales de Dietă şi confirmat de sultan
– din 1699-1867 provincie în Imperiul Habsburgic
– guvernatorul este ales de Dietă şi confirmat de împărat
ŢARA ROMÂNEASCĂ / VALAHIA
Spaţiul extracarpatic/ de la sud de Carpaţi / dintre Dunăre şi Carpaţi
*caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul extracarpatic:
– autonomiile s-a format prin unirea obștilor săteşti
– conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.
Etape:
Sec. III-XII (etapa obștilor săteşti)
Sec. XIII (etapa autonomiilor locale)
Sec. XIII-XIV (formarea statului medieval)
Sec. XIV (consolidarea statului)
Sec. XIII (etapa autonomiilor locale)
1247 „Diploma cavalerilor ioaniţi”
1. cnezatul lui Ioan
- cnezatul lui Farcaş
- voievodatul lui Litovoi
- voievodatul lui Seneslau
- Ţara Severinului
Sec. XIII-XIV (formarea statului medieval Ţara Românească)
- aprox. 1277, dreapta Oltului, un voievod Litovoi a încercat unificarea autonomiilor şi intră în conflict cu Ungaria 0 ucis, fratele Bărbat prizonier.
- 1291 Descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraş
– o legendă; întemeiază Câmpulung
*descălecat = întemeiere de stat medieval românesc extracarpatic cu contribuția românilor din spaţiul intracarpatic.
- din stânga Oltului, Basarab I (1310?-1352)
– uneşte toate autonomiile, inclusiv Ţara Severinului şi intră în conflict cu Ungaria
– în bătălia de la Posada (9-12 noiembrie 1330) îl învinge pe regele Carol Robert d’Anjou
– semnificația victorie = independenţa Ţării Româneşti
– Izvor istoric: „Cronica pictată de la Viena”
Sec. XIV (consolidarea statului medieval Ţara Românească)
Nicolae Alexandru (1352-1364)
– fiul lui Basarab I
– întemeiază mitropolia ortodoxă de la Argeş dependentă de Patriarhia de la Bizanț
– „singur stăpânitor”
Vlaicu Vladislav (1364-1377)
– întemeiază mitropolia ortodoxă de la Severin dependentă de Patriarhia de la Bizanț
– bate monedă
*capitale: Curtea de Argeş, Târgovişte
*dinastia Basarabilor
MOLDOVA
Spaţiul extracarpatic/ de la EST Carpaţi
*caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul extracarpatic:
– s-a format prin unirea obștilor săteşti
-autonomiile sunt conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.
Etape:
Sec. III-XII (etapa obștilor săteşti)
Sec. XII-XIII (etapa autonomiilor locale)
1/2 Sec. XIV (formarea statului medieval)
2/2 Sec. XIV (consolidarea statului)
Sec. XII-XIII (etapa autonomiilor locale)
Ţara Berladnicilor şi Ţara Bolohovenilor—Cronici ruseşti
Ţara Brodnicilor—documente papale + maghiare
Codri, câmpuri, ocoale, cobâle, Ţara Sipeniţului—cronicari (Grigore Ureche, Miron Costin)
1/2 Sec. XIV (formarea statului medieval)
Etapa I
Descălecatul lui Dragoş din Maramureş (1345-1354)
– întemeiază în nordul Moldovei o marcă de apărare vasală Ungariei; – Urmaşi: Sas şi Balc
– izvor istoric: „Cronica lui Ioan de Târnave”
Etapa a II—a
Descălecatul lui Bogdan din Maramureş (1359-1364)
alungă pe urmaşii lui Dragoş şi pune bazele unui stat independent în nordul Moldovei.
– izvor istoric: „Cronica lui Grigore Ureche”.
2/2 Sec. XIV (consolidarea statului)
Petru Muşat (1375-1391)
– întemeiază mitropolia ortodoxă de la Suceava dependentă de Patriarhia de la Bizanț (recunoscută în timpul lui Alexandru cel Bun)
– bate monedă
Roman I (1391-1394)
– uneşte Ţara de Sus cu Ţara de Jos = domn peste Moldova de la Munte până la Mare
*capitale: Siret, Baia, Suceava
*dinastia Muşatinilor
DOBROGEA
Spaţiul extracarpatic dintre Dunăre şi Mare
*caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul extracarpatic:
– s-a format prin unirea obștilor săteşti
-autonomiile sunt conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.
Etape:
Sec. III-IX (etapa obștilor săteşti)
Sec. X-XI (etapa autonomiilor locale)
Sec. XIII (formarea statului medieval)
2/2 Sec. XIV (includerea la Ţara Românească)
Sec. X-XI (etapa autonomiilor locale)
Jupan Dimitrie, Jupan Gheorghe — sec. X
Tatos, Satza, Seslav — sec. XI, Ana Comnena, „Alexiada”
DOBROGEA Spaţiul extracarpatic dintre Dunăre şi Mare (formarea statului medieval)
– s-a format în sec. XIII, în jurul unui nucleu, Ţara Cavarnei (Cărvunei) dintre Mangalia şi Varna, recunoscută de Imperiul Bizantin.
– 1/2 XIV a avut conducători pe Balica, Dobrotici şi Ivanco.
– în 1388 a fost inclusă de Mircea cel Bătrân la Ţara Românească până în 1417 (1418)
– între 1418-1878 a fost provincie de graniţă a Imperiului Otoman.