INSTITUŢIILE CENTRALE

1. Domnia / voievodatul
2. Biserica
3. Sfatul domnesc
4. Adunările de stări
5. Armata
6. Administraţia
7. Organizarea judecătorească

 

 

1. DOMNIA (Moldova / Ţara Românească)

Element de Secolele XIV-XV Secolele XVI-XVII Secolul XVIII comparaţie   CARACTERIS- TICĂ PRINCIPALĂ Contribuie la consolidarea statului medieval Creşte puterea boierilor în paralel cu scăderea puterii domnului (apariţia regimului boieresc) Se accentuează dominaţia otomană în acelaşi timp cu continua scăderea a puterii domnului — introducerea domniilor fanariote MODALITATE DE OCUPARE A TRONULUI Succesiune electiv-ereditară Se abandonează principiul eredității. Domnii sunt aleși de boieri şi confirmați de Poartă în schimbul unor sume de bani. Domnii sunt numiţi direct de sultan, fără consultarea boierilor.   DURATĂ Domnii relativ lungi Durata domniilor scade treptat devenind din ce în ce mai scurtă Domnii foarte scurte   ATRIBUŢII De politică internă (administrative, juridice, financiare, legislative, religioase) şi de politică externă. Domnul pierde treptat atribuțiile de politică externă care sunt acaparate de Poartă. Domnii păstrează doar atribuții de politică internă. Nu mai exercită politică externă proprie. CARACTER DIVIN Caracter divin (ungerea cu mir, utilizarea particulei „Io”) Domnia nu mai are origine divină, depinzând de voințaltanului. Domnia devine doar o funcţie administrativă în aparatul de stat otoman.

 

 

1. VOIEVODATUL (Transilvania)

Element de comparaţie Secolele XIII-XVI (1541) Secolele XVI-XVII (1541-1699) Secolul XVII-XIX (1699-1867)   DOMINAŢIE   Regatul Ungariei   Imperiul Otoman   Imperiul Habsburgic   DENUMIRE   Voievodat autonom sub dominaţie maghiară   Principat autonom sub suzeranitate otomană   Provincie în cadrul Imperiului Habsburgic   STATUT INTERNAŢIONAL   Stat autonom   Stat autonom   Provincie   CONDUCERE Voievod numit de regele Ungariei Principe ales de Dietă şi confirmat de sultan Guvernator ales de Dietă şi confirmat de împărat   ATRIBUŢII Intern: atribuții militare, adminis- trative, judiciare Extern: subordonat Ungariei Intern: atribuții militare, administrati- ve, judiciare Extern: limitate de Poartă Atribuții limitate şi impuse 100 % de Curtea de la Viena

 

 

2. BISERICA

MOLDOVA + ŢARA ROMÂNEASCĂ TRANSILVANIA →sec. XIV: înfiinţarea de mitropolii ortodoxe dependente de Patriarhia de la Bizanț Ţara Ro: Argeş (Nicolae Alexandru); Severin (Vlaicu Vladislav) M: Suceava (Petru Muşat, recunoscută în timpul lui Alexandru cel Bun) →mitropolitul ales de episcopi şi marii boieri şi confirmat de domn →Domnul confirmă episcopii şi mitropoliți ð este monarh civil şi religios →religia predominantă: ortodoxă →Coroana maghiară încearcă impunerea catolicismului = decretele lui Ludovic I cel Mare (sec. XIV) condiţiona calitatea de nobil de apartenţa la catolicism →sec. XVI religii oficiale (recepte): catolică, calvină, luterană, unitariană; religia ortodoxă este „tolerată” →1699, 1701 Diplomele Leopoldine ð  apare Biserica greco-catolică ð contribuie la formarea conștiinței naţionale promovate de Şcoala Ardeleană

 

 

3. SFATUL DOMNESC

(astăzi ar fi Guvernul condus de prim ministru, alcătuit din ministere conduse de miniștri)

Moldova şi Ţara Românească

-se numeşte Sfat Domnesc până în sec. XVI, apoi „Divan”

-rol consultativ — aproba actele domnului

-atribuții juridice — asista domnul la scaunul de judecată

-alcătuit din boieri, apoi din boieri cu „dregătorie” (funcţie)

Banul Olteniei (Ţ. Ro), Portarul Sucevei (M);

Vornic – şeful curţii domnești; Logofăt — şeful cancelariei; Vistiernic — finanţe; Spătar – „şeful” armelor

Transilvania

-nu există Sfat Domnesc asemănător M. / Ţ Ro.

-din 1699 se înfiinţează Guberniul, instituţie cu rol administrativ

-Cancelaria aulică de la Viena (1 cancelar aulic + 6 consilieri) pt coordonarea vieţii politice

 

4. ADUNĂRILE DE STĂRI

(astăzi ar fi Parlamentul alcătuit din Senat şi Camera Deputaţilor)

Moldova şi Ţara Românească

-alcătuit din boieri şi clerul înalt

-rol consultativ, nepermanentă

-din sec. XVI convocată des pentru alegerea domnului (creşte puterea boierilor)

-în sec. XVIII îi scade importanţa

-renaște în 1/2 XIX sub numele de Adunarea Obștească

Transilvania

-denumire: Congregaţii generale alcătuite din categoriile privilegiate (cei înstăriți: maghiari, sași, secui)

-1288 ultima congregației la care participă românii

-prezenţa era condiţionată de apartenența la catolicism

-iniţial cu rol juridic; din sec. XV devine adunarea stărilor nobiliare

-din XVI problemele de politică externă au fost preluate de Dietă

 

5. ARMATA

Moldova şi Ţara Românească

-şeful armatei este domnul: mare voievod

-alc. din „oastea cea mică” (permanentă) şi „oastea cea mare”

-din XVI apar armele de foc şi se folosesc mercenari

-boierii puteau avea până la 100 de oşteni

-sistemul de apărare susţinut de cetăţi (Neamţ, Suceava, Hotin, Chilia, Cetatea Albă, Turnu, Giurgiu, Târgovişte, Ciceu, Cetatea de Baltă etc.)

-din sec. XVIII armata este desfiinţată

Transilvania

-voievodul Transilvaniei comanda armata ca reprezentant al regelui Ungariei

 

6.   ADMINISTRAŢIA

Ţara Românească

-unităţi administrativ teritoriale: JUDEŢE

Moldova

-unităţi administrativ teritoriale: ŢINUTURI

Transilvania

-unităţi administrativ teritoriale

Maghiarii — COMITATE (au existat 7 comitate în zona de graniţă; primul înfiinţat: Bihor în 1111)

Secuii — SCAUNE

Sașii — SCAUNE şi DISTRICTE (la sfârşitul sec. XVI organizațiile saşilor

s-au eliberat de sub autoritatea Coroanei maghiare şi s-au organizat în

„Universitatea Saşilor”)

Românii — DISTRICTE

 

7. ORGANIZAREA JUDECĂTOREASCĂ

Moldova şi Ţara Românească

-dreptatea se fac conform „obiceiului pământului” (legi nescrise)

-domul este cel mai înalt scaun de judecată

-din sec. XIV-XV apar traduceri juridice, mai ales bizantine

Transilvania

-legi scrise din sec. XVI: Tripartitumul lui Werböczi

 

MINIDICŢIONAR INSTITUŢIILE CENTRALE

Domn – reprezentantul instituției domniei în M. şi Ţ. Ro.; conducător de Ţară Io = Ioan = Ioannes = Trimisul lui Dumnezeu / Unsul lui Dumnezeu

Voievod – reprezentant al instituției voievodatului în Transilvania

„mare voievod” – conducător de oaste; completează titulatura domnului în M. şi Ţ. Ro. Principe – conducător al principatului Succesiune — urmează (la tron)

Electiv-ereditară = ales-moștenit

Principiul primogeniturii — urmează la tron primul născut băiat

Stat autonom — stat care are politică internă proprie Ctitor — persoană care ridică un lăcaș de cult

Hrisov – act cu putere de lege emis de domnitor Dregătorie – funcţie deținută de boieri în M. sau Ţ. Ro.

Ctitor — persoană care ridică un lăcaș de cult

Dregătorie – funcţie deținută de boieri în M. sau Ţ. Ro.