7. Criza orientală
România şi concertul european. De la „Criza Orientală” la marile alianţe ale sec. al XX-lea
Principatele Române & România
în relaţiile internaţionale
Concert european = din sec. XVIII afirmarea în politica externă a marilor puteri Marea Britanie, Imperiul Rus, Imperiul Habsburgic, Prusia→ menţinerea echilibrului puterilor
„Criza Orientală” = declinul Imp. Otoman început din 1683
Manifestări ale „Crizei Orientale” în Europa
Sec. XVIII războaie austro-ruso-turce
Sec. XIX-XX războaie pentru eliberarea popoarelor controlate de Poartă
Spaţiul românesc / România în „Criza Orientală”
Până la 1878– spaţiul românesc e teatru de luptă
După 1878—Ro participă la conflicte, alianţe etc.
SPAŢIUL ROMÂNESC SEC XVIII-XIX – Ăedări ale Imperiului Otoman
|
STATUTUL POLITICO-JURIDIC INTERNAŢIONAL AL ŢĂRILOR ROMÂNE SEC XVIII-XIX
|
Spaţiul românesc |
Perioada |
Statut |
|
Transilvania |
1866-1867
1867-1918 |
Provincie în cadrul Imp. Hab. Provincie în Austro-Ungaria |
|
Bucovina |
1775-1867 1867-1918 |
Provincie în cadrul Imp. Hab. Provincie în Austro-Ungaria |
|
Basarabia |
1812-1918 |
În componenţa Imp. Rus |
| Dobrogea | 1418-1878 |
În componenţa Imp. Otoman |
|
Ţara Românească Moldova |
1711/1716-1829 1829 1856-1878 |
Suzeranitate otomană Suzeranitate ot.+protectorat rusesc Suzeranitate ot.+garanţia colectivă |
Acţiuni ale românilor în cadrul „Crizei Orientale” 1821-1859
1.Revoluţia lui Tudor Vladimirescu 1821 Colaborează cu Eteria societatea secretă pentru eliberarea grecilor de sub dominaţia otomană; sediu în Rusia, la Odessa
2. Revoluţia de la 1848 În plan extern s-a încercat promovarea unor relaţii internaţionale proprii prin acreditarea de agenţi diplomatici la Paris, Viena, Frankfurt, Constantinopol
3.Mişcarea unionistă după 1848 → Războiul Crimeei →Congresul de pace de la Paris (1856) → Adunările ad-hoc + Rezoluţiile (1857) → Convenţia de la Paris (1858) →Dubla alegere a lui Al. I. Cuza (1859)
*Războiul Crimeei face parte din manifestarea „Crizei Orientale”
-unioniştii plecaţi în exil după 1848 au făcut cunoscută la nivel european „problema românească”, a unirii
-desfășurarea momentelor 1856, 1857, 1858, 1859 a fost influenţată de mișcarea unionistă
Acţiuni ale statului român în cadrul „Crizei Orientale” 2/2 XIX-primele două decenii ale sec. XX
- Războiul de independenţă (1877-1878)
- Aderarea României la Puterile Centrale 1883
- Al Doilea Război Balcanic 1913
- Primul Război Mondial
- Conferinţa de pace de la Paris 1919-1920
- Războiul de independenţă 1877-1878 (*Războiul ruso-româno-turc)
Feb. 1875 răscoală antiotomană la sudul Dunării
4 aprilie 1877 Convenţia româno-rusă
România permite Rusiei tranzitarea teritoriului spre sudul Dunării Rusia îşi plătita cheltuielile de transport + recunoștea graniţele ns. 9/10 mai 1877 România îşi proclamă independenţa
*iniţial Rusia nu a vrut ajutorul militar român, dar după două atacuri
respinse de turci la Plevna ne-a solicitat ajutorul
⚔ Rusia + România —Turcia
Lupte câştigate: Griviţa, Plevna, Vidin, Rahova, Belogradcik
*armata rusă—marele Duce Nicolae (fratele ţarului Alexandru al II-lea)
*armata română– Carol, col. Mihail Cerchez, mr. George Şonţu, căp. Valter Mărăcineanu
*armata otomană—Osman Paşa
Feb. 1878 Congresul de pace de la San Stefano încheiat cu Tratatul de pace de la San Stefano (Rusia -Turcia) anulat
Iun. 1878 Congresul de pace de la Berlin încheiat cu Tratatul de pace de la Berlin (1 iulie 1878)
-participă toate marile puteri
-delegaţia României condusă de prim-ministrul I.C. Brătianu şi de Mihail Kogălniceanu, ministru de externe→memoriu de protest
PREVEDERI
*independenţa României recunoscută condiţionat de modificarea art. 7 din Constituţia de la 1866
*România pierde sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail) luate de Rusia
*România primește Dobrogea cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor
2. Aderarea României la Puterile Centrale-1883
*sau Tripla Alianţă; alcătuită din Germania, Austro- Ungaria şi Italia / aderare secretă / caracter defensiv
*motivaţie: protecţie faţă de politica agresivă a Rusiei
3. Războaiele balcanice 1912-1913
Primul (1912) Serbia+Muntenegru+Grecia+BulgariaA—Turcia Al doilea (1913) Serbia+Grecia+Turcia+RomâniaA—Bulgaria Tratatul de pace de la Bucureşti 1913
Ro primește jud. Durostor+Caliacra (sudul Dobrogei)
4. Primul Război Mondial (*întregire naţională)
Antanta (Tripla Înţelegere): Anglia, Franţa, Rusia [Basarabia], Italia (din 1915), România (din 1916), SUA (din 1917)…
Puterile Centrale (Tripla Alianţă): Germania, Austro-Ungaria [Bucovina +Transilvania], Turcia, Bulgaria
3 aug. 1914 Consiliul de Coroană de la Sinaia—Ro neutră 4 aug. 1916 Convenţia politică şi militară cu Antanta
*Ro se angajează se declare război Austro-Ungarei; Antanta promite deschiderea unui nou front la Salonic + recunoaşte drepturile legitime asupra teritoriilor româ- neşti stăpânite de Austro-Ungaria [Bucovina +Transilvania]
1916
15 aug.1916 Ro declară ⚔ Austro-Ungariei→trece Carpaţii Contraofensivă a Centralilor– feldmareşalul Mackensen →ocupă Dobrogea şi Ţara Ro cu Bucureştiul → fam. regală refugiată la Iaşi
1917
Ro primește ajutor militar francez (misiunea Berthelot) Armata română + rusă apără „Porţile Moldovei” şi câştişgă ⚔ Mărăşti, ⚔ Mărăşeşti, ⚔ Oituz
-toamna 1917 începe Revoluţia bolşevică din Rusia
→dezorganizarea frontului→Rusia iese din război
1918
Martie 1918–Rusia încheie pace separată cu Puterile Centrale la Brest-Litovsk
Mai 1918—Ro încheie pace separată cu Puterile Centrale la Buftea-Bucureşti (condiţii foarte dezavantajoase pt România)
→tratat nepromulgat de regele Ferdinand
- nov 1918—Ro reintră în război de partea Antantei
- nov 1918 încheierea Primului Război Mondial cu victoria Antantei
Urmările participării României la Primul Război Mondial
Toate provinciile româneşti aflate sub dominaţie străină s-au unit cu Vechiul Regat formând România Mare
La Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) ţările Antantei (mai puţin Rusia) au recunoscut noile graniĢe ale Ro în urma Marii Uniri
Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920) = recunoaşterea internaţională a Marii Uniri
| Provincia care se uneşte | Data / Locul | Organismul politic care decide
unirea |
Personalităţi | Recunoaşterea internaţională/ Conf de pace
de la Paris |
|
BASARABIA |
27 martie 1918 / Chişinău |
Sfatul Ţării | Ion Inculeţ Pantelimon Halippa | Tratatul de la Paris |
| BUCOVINA | 15 nov. 1918 /
Cernăuţi |
Congresul General al Bucovinei | Ion Nistor Iancu Flondor |
Tratatul de pace de la Saint-Germain |
| TRANSILVANIA | 1 Dec. 1918 /
Alba-Iulia |
Marea Adunare Naţională | Vasile Goldiş
Iuliu Maniu Al. Vaida- Voievod |
Tratatul de pace de la Trianon |
România în relaţiile internaţionale în perioada interbelică (1919-1939)
Aderarea la înţelegeri internaţionale şi alianţe regionale
1919 membru al Societăţii Naţiunilor (Nicolae Titulescu președinte de 2 ori în 1930 şi 1931)
*aderă la Pactul Briand-Kellogg 1928 (elimina războiul ca mijloc de rezolvare a disputelor între state)
1921 Mica Înţelegere (Ro, Cehoslovacia, Iugoslavia)
1934 Înţelegerea Balcanică (Ro, Iugoslavia, Grecia, Turcia)
*relaţii diplomatice sensibile cu URSS (restabilirea relaĢiilor diplomatice în 1934 prin încheierea unui acord fără precizarea situaţiei Basarabiei)
Al Doilea Război Mondial 1 sept. 1939– 2 sept. 1945
*1937 crearea Axei Berlin-Roma-Tokyo (Pactul Tripartit) alianţă militară cu caracter ofensiv
Politica conciliatoristă (de cedare / împăcare / conciliere) promovată de Anglia + Franţa determină
- anexarea Austriei de către Germania (Anschluuss, martie 1938)
- anexarea zonei sudete a Cehoslovaciei de către Germa- nia (Acordul de la Munchen, 1938)
- semnarea Pactului de neagresiune sovieto-german / Ribbentrop-Molotov (23 august 1939)
1 sept 1939 Germania atacă Polonia—declanşarea războiului
România în Al Doilea Război Mondial
1939—neutră / 1940– pierderi teritoriale = dezmembrarea României Mari
|
Teritoriul pierdut |
Data |
Ţara care anexează |
|
Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul Herţa |
26-28 iunie 1940 |
URSS |
| Nord-vestul Transilva niei | 30 august 1940 |
Ungaria |
| Cadrilaterul
(judeţele Durostor şi |
7 septembrie 1940 |
Bulgaria |
URMĂRI
Carol al II-lea abdică→rege Mihai/prim-ministru Ion Antonescu România intră în război
România în Al Doilea Război Mondial 1940-1945
România aderă la Axa Berlin-Roma-Tokyo
22 iunie 1941 Axa atacă URSS / armata română participă la luptele din Caucaz, Cotul Donului şi Stalingrad
După feb. 1943 Iniţiere de negocieri duble pentru ieșirea din război: Ion Antonescu şi Iuliu Maniu
23 august 1944 prim-min. Ion Antonescu este arestat din ordinul regelui Mihai; ieșirea din războiul contra Axei şi alăturarea la Naţiunile Unite (Aliaţii); instaurarea guvernului Gen. Sănătescu (1 ministru comunist: Lucreţiu Pătrășcanu)
Sept 1944– Convenţia de armistiţiu cu Aliaţii
6 martie 1945 instaurarea guv. Dr. Petru Groza (100% miniştrii comunişti) cu sprijinul comisarului sovietic Vîşinski
Până în mai 1945 armata ro luptă de partea Naţiunilor Unite contra Axei în fronturile din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria
România după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial 1945-1948
Pe plan intern = instaurarea regimului comunist cu sprijinul URSS
nov. 1946 falsificarea alegerilor = câştigate de PCR (împreună cu BPD—Blocul Partidelor Democratice); Compromiterea + eliminarea partidelor politice: înscenarea de la Tămădău (iul. 1947 = arestarea liderilor PNŢ) / PNL se dizolvă; 30 dec. 1947 abdicarea regelui Mi- hai şi proclamarea Republicii Populare Române
Pe plan extern = Conferinţa de pace de la Paris încheiată cu semnarea Tratatului de pace de la Paris (feb. 1947)
Tratatul de pace de la Paris (feb. 1947)
România nu-i este recunoscut statutul de cobeligerant = este tratată ca stat învins / Este obligată la plata unor despăgubiri uriașe faţă de URSS / Sunt fixate noile graniţe
|
Teritoriul pierdut în 1940 |
Ţara care l-a anexat în 1940 | 1947
Revine la România |
| Basarabia,
nordul Bucovinei, Ģinutul HerĢa |
URSS |
NU |
| Nord-vestul
Transilvaniei |
Ungaria |
N-V Transilvaniei |
|
Cadrilaterul (judeţele Durostor şi Caliacra) |
Bulgaria |
NU |
RECAPITULARE
România şi concertul european. De la „Criza Orientală” la marile alianţe ale sec. XX
1.Spaţiul românesc în „Criza Orientală” până la 1878– spaţiul românesc e teatru de luptă
2. Actiuni ale statului român în cadrul „Crizei Orientale” 2/2 XIX-primele două decenii sec. XX
Războiul de independenţă (1877-1878) / Aderarea la Puterile Centrale 1883 / Al Doilea Război Balcanic 1913 / Primul Război Mondial / Conferinţa de pace de la Paris 1919-1920
3. Perioada interbelică –aderarea la înţelegeri internaţionale şi alianţe regionale
4. Participarea Ro la Al Doilea Război Mondial şi Tratatul de pace de la Paris 1947