2. AUTONOMIILE LOCALE

Teste rapide accesibile şi de pe telefonul smart cu afişarea imediată a punctajului obţinut

(1) Test de 10 despre Autonomiile locale _test Google Forms

(2) Test de 10 despre Autonomiile locale (2)_test Google Forms

(3) Test de 10 despre Autonomiile locale )_test Google Forms

(4) Test de 10 despre Autonomiile locale (4)_test Google Forms

(5) joculeţe pentru învăţarea autonomiilor locale

 

(6) TEST GOOGLE FORMS  36 de întrebări_Autonomiile centrale şi instituţiile centrale în spaţiul românesc (sec. IX-XVIII) _ după rezolvarea testului grilă se poate obţine imediat punctajul

INSTITUŢIILE

APLICAŢII DIGITALE PENTRU ÎNVĂŢAT

1. Test de 10 despre instituţia centrală a Domniei (LWS) accesibil şi pe telefonul smart

2. TEST GOOGLE FORMS 33 de întrebări despre “Instituţiile centrale în spaţiul românesc” cu afişarea răspunsului imediat

3.aplicaţii pentru învăţare accesibile şi de pe telefonul smart

 

SCHEMA SINTETICĂ A TEMEI

 

OBŞTEA SĂTEASCĂ

element de continuitate daco-romană specific spaţiului carpato-danubiano-pontic în perioada secolelor III-VIII

este alcătuită din membri înrudiți şi neînrudiți

 

Se caracterizează prin existenţa proprietății

Private (personale): casă, unelte, animale, terenuri

Comune (obşteşti): păduri, pășuni, fântâni

 

Conducere:

Jude (cneaz) cu atribuții administrative, militare, judiciare etc.

„Oamenii buni şi bătrâni” (un fel de „Sfat al bătrânilor”)

Jurătorii (înfăptuiau dreptatea cf. „obiceiului pământului”)

 

CAUZE EXTERNE

Criza dinastică din Ungaria declanşată după stingerea dinastiei Arpadiene

Creşterea influenței Hanatului Hoardei de Aur

Tendințele expansioniste ale Imperiului Bizantin

 

CAUZE INTERNE

Întărirea raporturilor feudale

Dezvoltarea economică

Creşterea demografică

Relieful

Încetarea migrațiilor

 

Secolele III-VIII	OBŞTILE SĂTEŞTI
	UNIUNI DE OBŞTI SĂTEŞTI
Secolele IX-XIII	AUTONOMII LOCALE (formațiuni prestatale) cnezate, voievodate, codri, ocoale, cobâle, câmpuri, jupanate, ţări
Secolele XIII-XIV	STATE MEDIEVALE TRANSILVANIA  ŢARA ROMÂNEASCĂ / VALAHIA MOLDOVA DOBROGEA

TRANSILVANIA– spaţiu intracarpatic

*caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul intracarpatic:

– s-a format prin unirea obștilor săteşti

– conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.

Etape:

Sec. IX-XI (etapa voievodatelor româneşti)

Sec. XI-XIII (etapa cuceririi maghiare)

Sec. XIV-XVI (etapa voievodatului autonom sub dominaţie maghiară)

Sec. XVI-XVII (mare principat autonom sub suzeranitate otomană)

 

Sec. IX-XI (etapa voievodatelor româneşti)

 

Sec. IX „Gesta Hungarorum” („Despre faptele ungurilor)

– voievodatul lui Gelu, în centrul Transilvaniei, Dăbâca

– voievodatul lui Glad, în Banat, Cuvin

– voievodatul lui Menumorut, în Crișana, Biharea

 

Sec. XI „Legenda Sf. Gerard”

– voievodatul lui Ahtum, în Banat, Morisena

– voievodatul lui Gyla, în centrul Transilvaniei, Bălgrad

 

Sec. XI-XIII (etapa cuceririi maghiare)

1. organizarea de comitate în zona de graniţă: Bihor primul comitat (1111); în total 7 comitate
2. încercarea eșuată de înlocuire a voievodatului cu principatul

1111 principele Mercurius /

1176 voievodul Leustachius

3. colonizări de noi populații

Teutonii—Ţara Bârsei, 1211-1225, rol militar

Sașii— Braşov, Sibiu etc., „Diploma Andreanum” 1224, rol economic

Secuii—în curbura Carpaților, rol militar

 

Sec. XIV-XVI (etapa voievodatului autonom sub dominaţie maghiară)

– voievodul este numit în funcţie de către regele Ungariei

– Politică de catolicizare: 1365-1366 decretele lui Ludovic I cel Mare condiționează calitatea de nobil de apartenența la catolicism.

– Politică de maghiarizare—apare sistemul naţiunilor privilegiate (maghiari, sași, secui—Unio Trium Nationum / Răscoala de la Bobâlna, 1437); religia ortodoxă = neoficială

 

Sec. XVI-XVII (mare principat autonom sub suzeranitate otomană)

– 1526 bătălia de la Mohacs = Ungaria, pașalâcul de la Buda

– 1541 Transilvania – mare principat autonom sub suzeranitate otomană

– principele este ales de Dietă şi confirmat de sultan

– din 1699-1867 provincie în Imperiul Habsburgic

– guvernatorul este ales de Dietă şi confirmat de împărat

ŢARA ROMÂNEASCĂ / VALAHIA

Spaţiul extracarpatic/ de la sud de Carpaţi / dintre Dunăre şi Carpaţi

*caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul extracarpatic:

– autonomiile s-a format prin unirea obștilor săteşti

– conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.

Etape:

Sec. III-XII  (etapa obștilor săteşti)

Sec. XIII (etapa autonomiilor locale)

Sec. XIII-XIV (formarea statului medieval)

Sec. XIV (consolidarea statului)

 

Sec. XIII (etapa autonomiilor locale)

1247 „Diploma cavalerilor ioaniţi”

1. cnezatul lui Ioan
2. cnezatul lui Farcaş
3. voievodatul lui Litovoi
4. voievodatul lui Seneslau
5. Ţara Severinului

 

Sec. XIII-XIV (formarea statului medieval Ţara Românească)

1. aprox. 1277, dreapta Oltului, un voievod Litovoi a încercat unificarea autonomiilor şi intră în conflict cu Ungaria 0 ucis, fratele Bărbat prizonier.
2. 1291 Descălecatul lui Negru Vodă din Făgăraş

– o legendă; întemeiază Câmpulung

*descălecat = întemeiere de stat medieval românesc extracarpatic cu contribuția românilor din spaţiul intracarpatic.

3. din stânga Oltului, Basarab I (1310?-1352)

– uneşte toate autonomiile, inclusiv Ţara Severinului şi intră în conflict cu Ungaria

– în bătălia de la Posada (9-12 noiembrie 1330) îl învinge pe regele Carol Robert d’Anjou

– semnificația victorie = independenţa Ţării Româneşti

– Izvor istoric: „Cronica pictată de la Viena”

 

Sec. XIV (consolidarea statului medieval Ţara Românească)

Nicolae Alexandru (1352-1364)

– fiul lui Basarab I

– întemeiază mitropolia ortodoxă de la Argeş dependentă de Patriarhia de la Bizanț

– „singur stăpânitor”

Vlaicu Vladislav (1364-1377)

– întemeiază mitropolia ortodoxă de la Severin dependentă de Patriarhia de la Bizanț

– bate monedă

*capitale: Curtea de Argeş, Târgovişte

*dinastia Basarabilor

MOLDOVA

Spaţiul extracarpatic/ de la EST Carpaţi *caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul extracarpatic:

– s-a format prin unirea obștilor săteşti

-autonomiile sunt conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.

Etape:

Sec. III-XII  (etapa obștilor săteşti)

Sec. XII-XIII (etapa autonomiilor locale)

1/2 Sec. XIV (formarea statului medieval)

2/2 Sec. XIV (consolidarea statului)

 

Sec. XII-XIII (etapa autonomiilor locale)

 

Ţara Berladnicilor şi Ţara Bolohovenilor—Cronici ruseşti

Ţara Brodnicilor—documente papale + maghiare

Codri, câmpuri, ocoale, cobâle, Ţara Sipeniţului—cronicari (Grigore Ureche, Miron Costin)

 

prima jumătate a secolului al XIV-lea (formarea statului medieval)

Etapa I

Descălecatul lui Dragoş din Maramureş (1345-1354)

– întemeiază în nordul Moldovei o marcă de apărare vasală Ungariei; – Urmaşi: Sas şi Balc

– izvor istoric: „Cronica lui Ioan de Târnave”

Etapa a II—a

Descălecatul lui Bogdan din Maramureş (1359-1364)

alungă pe urmaşii lui Dragoş şi pune bazele unui stat independent în nordul Moldovei.

– izvor istoric: „Cronica lui Grigore Ureche”.

 

MOLDOVA Spaţiul extracarpatic/ de la EST Carpaţi

a doua jumătate a sec. al XIV-lea (consolidarea statului)

Petru Muşat (1375-1391)

– întemeiază mitropolia ortodoxă de la Suceava dependentă de Patriarhia de la Bizanț (recunoscută în timpul lui Alexandru cel Bun)

– bate monedă

Roman I (1391-1394)

– uneşte Ţara de Sus cu Ţara de Jos = domn peste Moldova de la Munte până la Mare

*capitale: Siret, Baia, Suceava

*dinastia Muşatinilor

DOBROGEA

Spaţiul extracarpatic dintre Dunăre şi Mare *caracteristici ale autonomiilor locale din spaţiul extracarpatic:

– s-a format prin unirea obștilor săteşti

-autonomiile sunt conduse de lideri cu atribuții militare, judiciare, administrative etc.

Etape:

Sec. III-IX (etapa obștilor săteşti)

Sec. X-XI (etapa autonomiilor locale)

Sec. XIII (formarea statului medieval)

2/2 Sec. XIV (includerea la Ţara Românească)

 

DOBROGEA Spaţiul extracarpatic dintre Dunăre şi Mare

Sec. X-XI (etapa autonomiilor locale)

 

Jupan Dimitrie, Jupan Gheorghe — sec. X

 Tatos, Satza, Seslav — sec. XI, Ana Comnena, „Alexiada”

 

DOBROGEA Spaţiul extracarpatic dintre Dunăre şi Mare

(formarea statului medieval)

– s-a format în sec. XIII, în jurul unui nucleu, Ţara Cavarnei (Cărvunei) dintre Mangalia şi Varna, recunoscută de Imperiul Bizantin.

– 1/2 XIV a avut conducători pe Balica, Dobrotici şi Ivanco

– în 1388 a fost inclusă de Mircea cel Bătrân la Ţara Românească până în 1417 (1418)

– între 1418-1878 a fost provincie de graniţă a Imperiului Otoman.